Creditul, ghiulea de picior…
am data peste o dezbatere interesanta, vie, sincera, asa cum n-o sa vedem niciodata intr-o publicatie economica ( d’aia cred in viitorul blog-ului ca specie de presa).
una dintre teme: este libertatea individului redusa dramatic de creditul bancar? si deoarece C. si-a luat de curand un credit si a fost uimita de numarul mare de romani care se calcau in picioare pentru a se imprumuta, vin cu cateva minime observatii:
1. daca n-ai card de credit esti privit drept dubios la receptia oricarui hotel serios din strainatate. practic, nu prezinti incredere ( exista suspiciunea ca ”uiti” sa achiti minibarul sau ca e posibil sa faci vreo paguba)
2. in primavara asta am fost mirat sa vad cat de mult s-au inmultit homeless-ii in seattle fara de acum trei ani. mi s-a explicat ca pur si simplu noii homeless sunt persoane care au murit economic si social. Cateva cauze: au luat credite mult mai mari decat posibilitatile lor de rambursare, nu s-au tinut de treaba la slujba din cauza betiilor nocturne sau consumului de droguri… in momentul in care nu au achitat o rata sau au uitat sa plateasca telefonul, vinovatul apare in toate statisticile drept rau-platnic si devine imposibil sa inchirieze o locuinta sau sa-si faca un abonament la mobil…in state, situatia asta nu e privita ca o cruzime decat de luzerii indolenti
aceasta este si una dintre explicatiile faptului ca americanii sunt extrem de seriosi cand vine vorba de munca…
sper ca lucru acesta sa se intample si in romania: adica oamenii sa fie mai atenti cu performanta la locul de munca tocmai pentru ca au de achitat credite… nu vreau sa fiu inteles gresit: deparate de mine gandul de a fi de acord cu unel porcarii ale patronilor, dar cantitatea de indolenta si smecherie din partea angajatilor ramane imensa…
altfel sunt perfect de acord cu cei spun ca nu trebuie sa privim creditul drept o piedica in a parasi un job cand nu ne mai convine… la criza de competente din romania, daca esti cat de cat bun n-ai cum sa ramai pe tusa.
bine ar fi ca romanii sa fie constienti si buni in ceea ce fac
[...] apropo de credite: a fost lansat portalul finzoom.ro specializat in oferte de creditare. l-am testat, pare ca totul e ok. o sa vedem in timp daca datele afisate concorda cu realitatea de la ghiseele bancare. ca greseala de imagine iti sare in ochi faptul ca la carduri si depozite nu gasesti nimic in afara de promisiunea “in curand”… de ce au mai pus categoriile astea daca n-au avut timp sa faca aplicatiile active… da foarte-foaret prost iar toata munca lor e anulata in parte de aceste chestii incomplete… [...]
Evident ca un credit iti limiteaza libertatea, dar e o limitare pe care ai ales-o liber: din fericire, in Romania inca n-a ajuns obligatoriu pentru cetateni sa-si ia credite.
Cu responsabilitatea la munca insa e o alta discutie – oare societatea chiar nu gaseste pirghii mai bune de a-si motiva cetatenii? Mie mi se pare rusinos ca forta fricii sa fie laudata in felul asta, drept o forta a progresului. Iar eu chiar n-as vrea sa ajung cindva sa fiu suspectat ca muncesc cu mai putina rivna decit colegii mei care au credite.
din pacate da, forta fricii – cum spui – este adeseori o forta a progresului
da, pentru ca la noi nu exista constiinta muncii. sunt inca multi care nu au nici o responsabilitate in jobul lor, ei se fac ca muncesc, sefii se fac ca ii platesc…
apropos de “coming soon” – este un concept de marketing (care se regaseste in afara finzoom.ro, cu siguranta
) si care este justificat prin necesitatea de a comunica “clientului” exact ce se intampla acum si ce se va intampla in viitor; daca cineva interesat de credite deja a studiat intreaga oferta, a luat creditul, totul bine si frumos … ce motivare ar mai avea el sa revina daca nu ar fi anuntat ca vor fi lansate si alte chestii care e posibil sa-l intereseze in viitor? … parerea mea: ii putem acuza de un comportament cliseu, dar nicidecum o greseala de imagine 
Tare de tot chestia cu Seattle!
Mai ales ca Seattle e port si leaganul Boeing si Microsoft. In concluzie una din cele mai putin lovite zone din SUA, in care pretul rezidentialelor creste spre deosebire de restul Americii.
Cine ti-a spus ca daca nu-ti platesti telefonul apari ca rau platnic in SUA a ras de tine. Facturile furnizorilor de telefonie, curent, etc nu se inregistreaza la biroul de rau platnici. Doar creditele.
In rest, drogurile betia si indolenta au dus mereu la ruina si nu numai in Seattle.
Sorry, Victor, e vina lui Zoso ca te-a citat azi. Habar n-aveam ca articolul tau e tocmai de acum doi ani
Oricum, comentariul meu anterior ramane valabil cu exceptia crizei imobiliare, care bineinteles ca pe vremea aia nu exista.
stash: no problem. mai verificam…:)
[...] a?i venit în ?ara românilor robotiza?i! În ?ara oamenilor care nu zâmbesc. În curand, mai muli homele?i în [...]
[...] pentru avans. E mai complicat să îți iei un angajament pe termen lung, lucru care înseamnă că va trebui sa fii responsabil și să muncești, nu să freci duda din job în job. Greu pentru o naţie fără cultura muncii și [...]