De week-end. La restaurant. 5Elemente de pe strada Icoanei, 15.

Restaurant 5 Elemente

Poți să-ți iei cea mai scumpă și bună tigaie wok.
Poți să conspectezi cu sârguință cele mai competente site-uri culinare. Să cumperi cele mai scumpe și exotice ingrediente.
Dacă vei avea nesăbuința să încerci o rețetă chinezească, acasă, pe aragaz, eșecul este clar și garantat.
Vei obține în farfurie „ceva” cu totul aproximativ, posibil înecat în ulei și cu un gust ciudat. Dacă cineva îți va spune că e ok, înseamnă că se străduiește să fie politicos.

Soba la care gătește maestrul de la 5Elemente aduce cu un furnal. Cu un cuptor pentru călirea săbiilor de luptă.
Un sistem de injecție sub presiune a aerului face ca, pentru un minut sau două, flacăra să atingă 800-900 de grade Celsius în cuibul de ceramică.

Restaurant 5 Elemente

Este momentul magic când cele mai banale legume și cărnuri capătă aroma Chinei. Alchimie.

Restaurant 5 Elemente

Niciun chef chinez nu te va suporta mai mult de câteva clipe prin preajmă. Nu te va auzi când îl vei întreba ceva.
Secretul sosului care transformă o banală țelină într-un aperitiv divin sau al metamorfozării legumelor în Deliciul lui Budha a fost deprins cu greu și nu-i accesibil decât inițiaților.
Un grăunte de sare, o linguriță de soia în plus sau în minus, sau puse la momentul nepotrivit, strică totul.

5 elemente 1 (640x427)

Redescoperirea Pachețelelor de primăvară
Nu am fost în China.  Am avut ceva experiențe culinare minimale în China Town din San Francisco.

Îmi închipuiam că super cunoscutele pachețele de primăvară așa trebuie să fie, cum sunt aduse la masă în București, în restaurantele chinezești de cartier: un foetaj uscat, cam insipid, uneori uleios, umplut cu ceva legume făcute tăiței.

La 5Elemente, se pare că găsim originalul: aluatul proaspăt și fin îmbracă delicat umplutura vegetală proaspătă.

Restaurant 5 Elemente

Aici, pachețelele sunt preparate în fiecare dimineața. Varianta folosită de cei mai mulți (achiziție en gros, congelate, de la un furnizor pentru toată piața din București) nu a fost luată în calcul.

Recomand să împărțiți cu prietenii (cum se obișnuiește în restaurantele chinezești, porțiile nu par a fi pentru o singură persoană): Salata de alge, Țelina picantă, Deliciul lui Budha,  Salata de vinete, Rața 5Elemente, Vita în sos picant, Puiul Gong Bao, Porcul Hong Shao, Fructele de mare Pao și Bibanul de mare în sos afumat.

Restaurant 5 Elemente

*Restaurantul 5Elemente a fost deschis în februarie 2012 și este considerat ca fiind, probabil, cel mai bun la categoria haute cuisine chinezească din București.  
Inspirat de filosofia taoistă a celor cinci elemente fundamentale ale Universului, se concentrează pe
 patru elemente esențiale ale artei culinare chinezești: aromă, gust, culoare și prezentare.
Cu 60 de locuri, cu Private Room și cu zone total separate pentru fumători și nefumători, este potrivit pentru întâlniri de afaceri dar și pentru ieșiri în oraș cu prietenii.
Muzica Zen completează fericit interiorul atent construit de arhitecți de renume.
Pagina de Facebook și site.
Fotografii de Alex Mazilu.

2 Comments

  1. Victor,

    Imi permit sa contrazic una dintre ideile expuse in materialul tau, cea legata de importanta cuptorului/wok-ului/dotarilor. Spun asta ptr. ca am avut placerea de a edita si publica o carte de retete de mancare chinezeasca a celui mai bun bucatar chinez pe care eu l-am intalnit. Si care a gatit cele 120 de retete la mine acasa pe un aragaz normal, retete pe care le-am tot pozat si mancat cu prietenii timp de cateva saptamani. Bucatar care altfel a si infiintat unul dintre cele mai bune restaurante chinezesti (dintre cele pe care eu le-am vizitat). Am invatat atunci ca:
    – In China nu se mananca aceeasi mancare ca cea careia noi (europenii sau americanii) ii spunem ‘chinese food’.
    – Noi mancam in general ‘Shanghai cuisine’ ptr. ca e mai preparata, iar la ei cea mai populara e bucataria cantoneza din Guangdong.
    – In China oamenii de rand mananca f. rar carne (de genul o data pe sapt.), de obicei mancarea lor e o tocanita de legume cu orez, ceva in genul dal bhat-ului pe care il manca si indienii si nepalezii, l-am mentionat ptr ca l-am mancat si eu si e un terci/ghiveci fad.
    – Mancarea chinezeasca nu are nevoie de echipamente sofisticate ptr. ca, din principiu, ele nu exista acolo la ei.
    Sunt, totusi, complet de acord cu concluzia ta ca niciodata nu o sa-ti iasa acasa o mancare chinezeasca ‘ca la mama ei’ din cauza micilor fineturi pe care un profesionist le stie, timing-ul fiind imho cel mai important…
    ps: o sa incerc si eu restaurantul asta, m-ai facut curios

  2. @als: De acord ca unui mare maaestru poate să-i reuseasca si pe aragaz. Ma refeream la noi, muritorii de rând, carora ne-ar fi aproape imposibil sa obținem aceeasi calitate a preparatului.

    Nu e neapărat vorba de echipamente sofisticate, ci de o soba de gatit altfel: cu vatra lungă, pe verticală, care aduna caldura si o indreapta spre wok. In satele chineneze, soba aceasta este alimentata cu paie, coceni etc iar flacara este intetita cu un gen de foale.

    De acord si cu diferenta dintre restaurantele chinezesti din Occident si cele genuine.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Close