Închide

Ce vrei să cauți?

City break în Timișoara. Reportaj telegrafic

Am ajuns de câteva ori la Timișoara în ultimii ani, dar întotdeauna cu treabă (PR Beta) și nu am avut răgazul să gust relaxat orașul.
Așa că în weekend-ul trecut, city-break fără obligații, doar de plăcere.

Dacă sosești la Timișoara sâmbătă la prânz, te uimește liniștea din centru. Sunt oameni pe străzi, la terase, dar nu vorbesc tare, nu țipă. Nu urlă nici muzica din cârciumi. E relaxant. Sau poate frustrant dacă modelul tău de vacanță e piți-coca la Mamaia.

Timișoara este urbea din România cu cele mai multe clădiri vechi spectaculoase, răspândite în tot orașul. În comparație cu Timișoara, Clujul este de-a dreptul sărac arhitectural, iar Sibiul pare un biet orășel.
În ultimii doi ani a fost restaurat un număr încurajator de clădiri vechi. Am văzut și destule imobile istorice îmbrăcate în schele. Altele își așteaptă rândul la renaștere, cu avertizări „Atenție, cade tencuiala”.

I se spune „Mica Vienă”, însă unele zone îți aduc aminte și de Roma, Praga, Berlin.

De-a lungul Begăi, piste de biciclete bine întreținute și o mulțime de terase cu prețuri decente.
Chiar poți să te relaxezi.
Până și peturile plutesc pe apă zen 🙂

Poți să te plimbi cu hidrobicicletele tip lebădă. Am văzut și două vaporașe, Burebista și Glad, care transportau oameni visători.
Totuși, nu cred că vaporașele pot coabita cu caiacele și hidrocicletele pe canalul destul de îngust: fac valuri mari.

Este orașul în care micii (mititeii) ți se aduc la masă fără muștar. Te dumirești că trebuie să comanzi muștarul separat.
Patronii de cârciumi par niște indivizi meschini: o lingură de muștar costă 3 lei la Curtea Berarilor Timișoreana.
Nu e vorba de bani, ci de o poftă maladivă de câștig. Indispui clientul când vede pe nota de plata „chiflă: 50 de bani”. Terasa locantei e în beznă după apus, serviciile sunt proaste și mâncarea aproximativă. Sinistru loc. #deevitat.

Măduva pe pâine prăjită și pleșcavița de la Berăria 700 sunt, în schimb, fără cusur. Ca și personalul, de o amabilitate naturală.

Serviciu de închiriat biciclete. Nu l-am încercat, dar am văzut un om, seara târziu, care își lua bicicletă din rastel, pe lângă Piața Iosefin.

Duminică, în Piața Unirii, două fete compuneau pe o bancă poezie dadaistă decupând cuvinte din ziare.

Hotelul Central, de două stele, merită trei. Ultra-central, 70 de euro cameră dublă prin booking, două nopți. Mic dejun inclus. Personal profesionist. Plin de nemți.

Panouri electronice în stații anunță în cât timp vine tramvaiul, autobuzul, troleibuzul.  Ceea ce a nu avem în București, unde RATB și primarii au furat mai mult.

Doi polițai nevorbitori de limbi străine au gonit un biet tânăr occidental așezat într-un gang să cânte la chitară pentru propria supraviețuire turistică. Ar trebui trimiși pe banii lor la reciclare în Alexander Platz Berlin, unde oricine e liber să se manifeste artistic. Și turiștii sunt claie acolo.

O televiziune națională a scurmat prin gunoaiele din redacție și a găsit știrea că noile monumente de artă urbană din Timișoara sunt într-un top mondial al urâțeniei. Și a comandat o anchetă unui corespondent subnutrit, care a făcut un minireportaj părtinitor. Boredpanda a ajuns, jenant, sursă credibilă pentru respectiva televiziune, cândva onorabilă. Foamea e mare, carevasazică.
Monumentele criticate sunt ok, în ton cu arta modernă citadină din Occident și oricum mai expresive decât greoaiele „opere de artă” comuniste.

Timișorenii știu să spună mulțumesc și să răspundă când li se mulțumește. Chestie de civilizație.

O farmacistă speriată că facem poze la mobila de epocă pe care sunt așezate medicamentele. Catena din Piața Unirii, fii mai relaxată! Ești cea mai frumoasă farmacie din țară, de aia vor oameni să te pozeze.

Înghețată excepțională la Il Gelato di Bruno. Încercați-o pe cea de ciocolată neagră, fistic sau coacăze. Coadă cu oameni salivând abundent și cu gâturile precum cocorii spre vitrine.

Lloyd lângă Operă. Merită să intri să guști ceva și să citești istoria cafenelei. E fascinantă.

PS: Timișoara nu e un oraș perfect. Au fost știri sumbre de-a lungul vremii: mafia țigănească care a acaparat, tolerată de autorități sau mână în mână cu autoritățile, prin teroare, clădiri valoroase este una dintre aceste știri.
Unii se plâng de distribuția, spun ei stupidă, a semafoarelor. Sunt și alte nemulțumiri.
Însă e un oraș în care cred că poți trăi mai relaxat și mai civilizat decât în București.
Și foarte potrivit pentru un week-end. Recomand.

 

Articole populare Ultima luna

Adaugă comentariu