expo astana kazahstan

De ce e interesantă pentru viitorul României o țară aflată la 4000 de kilometri, Kazahstanul 

Acum cinci ani, președintele Chinei, Xi Jinping, le-a făcut o mare bucurie kazahilor când a vorbit la Universitatea Nazarbaiev din Astana despre proiectul noului Drum al Mătăsii, care să lege economic China de Europa Occidentală.
Acest drum istoric, de conexiune a Chinei cu Roma Imperială, bătătorit de caravane acum 2000 de ani și mai târziu, a avut un rol excepțional nu numai în transferul de mărfuri între cele două lumi atât de diferite, dar și cultural.

Cuvintele domnului Jinping sunau incitant: anticul Drum al Mătăsii trecea prin sudul actualului Kazahstan, iar ideea chinezilor are un potențial uriaș pentru economia acestei foste republici sovietice.

Ca să ne facem o idee despre Kazahstan: are o suprafață de 11 ori mai mare decât România, 17 milioane locuitori, peisaje diverse – de la munți de peste 4000 de metri acoperiți veșnic de zăpadă la stepă și deșert și, lucrul cel mai important, imense zăcăminte de petrol, gaze, uraniu, dar și de multe alte minerale, unele rare.

Una dintre cele mai mari investiții ale Kazahstanului în străinătate (și care ne interesează direct) este grupul KMG International (KMGI), fostul grup Rompetrol, prin compania de stat kazahă KazMunayGas.
KMG International operează două rafinării, Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, dar și rețele de benzinării Rompetrol în România, Bulgaria, Moldova, Georgia, precum şi prin intermediul partenerilor săi din regiunea Mării Negre.

Petromidia prelucrează țiței kazah transportat de conducta Caspian Pipeline Consortium (1510 km), din vestul țării până la portul Novorossiynsk.

Caspian Pipeline Consortium

Chiar când eram în Kazahstan, săptămâna trecută, CSAT a aprobat tranzacția prin care China Energy Company Limited (CEFC) preia 51% din grupul KMG International.

Achiziție are bătaie lungă 
Dincolo de posibila creștere a capacității de rafinare la Petromidia, KMG și CEFC plănuiesc ca grupul KMG International să devină o platformă de dezvoltare regională în domeniul energiei, inclusiv din alte resurse, nu numai din țiței.
Ca pași imediați, o prioritate este dezvoltarea lanțului de distribuție și de vânzare regională a carburanților.
Statul român deține 44,6% din rafinăria Petromidia, care, de doi ani, a trecut pe profit.
Investițiile tehnologice ale KMG International, începute în 2008, au permis rafinăriei să devină eficientă în obținerea benzinei, motorinei și kerosenului, la standardele stricte de mediu și de calitate ale UE.
KMG International deține și unicul producător de polimeri rămas în România (polipropilenă și polietilenă de densitate mică și înaltă).

Ca să recapitulăm: petrolul din Kazahstan trece printr-o conductă aflată în proprietatea unor investitori internaționali (printre care statul kazah, ruși și chinezi), este transferat în petroliere kazahe într-un port rusesc, ajunge în România unde este prelucrat într-o rafinărie chinezo-kazaho-română, de către specialiști români.
Iar odată cu sosirea chinezilor la KMG International, România are șansa să devină un hub energetic regional.

Diplomație cu talent
Așezat între Rusia, China și Turcia, foarte aproape de Afganistan, stabil politic și economic, Kazahstanului i-a reușit un rol diplomatic important.
De pildă, președintele Nursultan Narzabaiev i-a reconciliat pe președintele rus și pe cel turc după doborârea avionului de luptă rusesc în 2015.
Un forum economic desfășurat la Astana i-a așezat la aceeași masă pe premierii unor state istoric rivale, India și Pakistan.
Kazahstanul a găzduit și discuții între reprezentanții guvernului sirian și cei ai grupărilor de opoziție.

Și ca să revenim la subiectul Expo Astana 2017, merită spus că la deschiderea expoziției au participat câteva zeci de lideri politici din lumea întreagă, printre care președintele Rusiei, cel al Chinei și Regele Spaniei, un prilej de întâlniri, negocieri și contacte, mai mult sau mai puțin oficiale.

Ce poți vedea la Expo Astana 2017

expo astana 2017

Nu cu mulți ani în urmă, publicațiile economice se întreceau cu știri apocaliptice cum că rezervele mondiale de petrol se vor epuiza în câteva decenii. Între timp, aceste știri au dispărut – omenirea încă are suficient țiței.

Franța și Marea Britanie au anunțat că vor interzice vânzarea de automobile pe benzină și motorină în 20 de ani – nu contează că politicienii care au propus asta nu vor mai fi activi și, poate, nici în viață atunci, iar problema TIR-urilor (TIR-urile electrice sunt în faza de concept, din câte știu) a fost evitată cu eleganță.

Adăugați și controversele despre încălzirea globală și concluzia este că energiile verzi, regenerabile, dominația automobilelor electrice și diminuarea până la dispariție a folosirii combustibililor fosili sunt subiecte pe care e sănătos să le tratăm fără entuziasme inutile, ci cu perseverență și strategii.

Aceasta este și ideea marii Expo Astana 2017, cu tema „Future Energy”, întinsă pe hectare întregi și în care statul kazah a investit mai mult de 1 miliard de dolari.

Este o expoziție bazată pe infotainment (informație prezentată în mod interactiv, accesibil și interesant). Ești invitat să atingi, să interacționezi, să te distrezi, să fii relaxat – în zona Americii Latine de pildă răsuna obsesiv Despacito live. Nicio zonă a expoziției nu aduce a seminar steril pe teme energetice.

Viitorul energiei este prezentat mai degrabă ca eseu filosofic despre civilizația umană, în formă multimedia.
Din 10 iunie până pe 10 septembrie, organizatorii așteaptă 5 milioane de vizitatori din toată lumea, așa că intrarea în pavilioane poate dura și o jumătate de oră de coadă. Spre deosebire de alte târguri internaționale, aici fluxul de vizitatori este organizat pentru a se evita aglomerațiile inutile.

Evident, nu am reușit să vizitez toate pavilioanele, le-am ales doar pe câteva în funcție de recomandări și inspirație.

Pavilionul Kazahstanului este amplasat în cea mai mare construcție sferică din lume, operă a unor celebri arhitecți din Chicago, la care a contribuit și designerul Burj al Arab.
Globul de sticlă are 80 de metri diametru, șapte niveluri interioare plus parter, podea de sticlă pe care vizitatorii pășesc înfrigurați la ultimul nivel și lifturi ca în Total Recall.

 

Interior din imensul glob de sticlă care adăpostește Pavilionul Național al Kazahstanului
Mai mult de o oră de așteptare pentru a intra în macheta Soarelui, sursa tuturor formelor de energie de pe Pământ
Concept de automobil solar

Doar 1% din energia consumată de Kazahstan vine din surse regenerabile, dar planurile guvernamentale propun ca în 30 de ani, proporția să crească la 50%.

Designerii Israelului au avut o idee genială: un pavilion multimedia de 150 mp, cu pereți interiori din oglinzi care reflectă la infinit cele 2.400 de leduri ale căror culori dinamice sunt comandată de computer.

Israel Future Energy Expo Astana 2017

Pe pereți, display-uri cu informații condensate și memorabile despre reușitele țării în energia alternativă.
Israelul, sărac în resurse naturale, dar bogat în minți strălucite, a început să folosească energia solară pentru a produce electricitate acum aproape 50 de ani.
În prezent, 12% din toată energia consumată în țară provine din surse alternative, sediul parlamentului israelian e cea mai „verde” clădire legislativă din lume și există un plan coerent de convertire a gunoiului menajer în electricitate.

Franța, al treilea investitor străin ca importanță în Kazahstan, are unul dintre cele mai mari și elegante pavilioane, cu un gen de muzeu național al energiei în deschidere.
Un clip profesionist al organizatorilor Expo Astana explică performanțele Franței în domeniu și viitorul energiei sustenabile:

De așteptat, aglomerația cea mai mare se întâmplă în sectorul vehiculelor hibride și electrice, piese principală de aici fiind un superb concept Peugeot.

expo astana 2017 france peugeot

Nu lipsește nici Vaticanul din expoziție, cu o lucrare multimedia care își propune să reconcilieze cele două teorii aparent divergente, Big Bang și Geneza.

vatican pavillion expo astana 2017

Ni se reamintește și că ideile despre respectul față de natură au apărut încă de acum 800 de ani, promovate de Sfântul Francisc de Assisi.

Ar fi trebuit să aștept o oră și 20 de minute pentru a-mi veni rândul la vizită, așa că am renunțat.

Marea Britanie are probabil cel mai „comercial” pavilion.

După ce experimentezi instalația senzorială (atingi niște bare și căldura corpului „modifică” în timp real vremea în peisaje din Kazahstan expuse circular), dai peste o promotoare multilingvă de becuri cu grafen, material revoluționar pus la punct de britanici.
Aceste becuri sunt prezentate drept și mai performante decât led-urile actuale și costă 10 euro pe Internet- mi se spune.

Germanii au unul dintre cele mai atractive pavilioane. Vizitatorii primesc stick-uri electronice cu care pot interacționa cu exponatele.
Este prezentată inclusiv o tehnologie aflată în teste de producere a materialelor plastice doar din apă și bioxid de carbon, fără petrol sau gaz natural.

Vizitatorii sunt invitați să fabrice virtual obiecte din noul plastic, precum un pantof de fotbal.
Aglomerație și în jurul unui BMW hibrid.

Piesa principală a pavilionului României la Expo Astana 2017 este o machetă a laserului de la Măgurele.

expo astana 2017 romanian pavillion

Tradiția noastră în domeniu este marcată prin expunerea instalației primului laser românesc, realizat acum 55 de ani.

Cum povesteam, vizitatorii pavilionului românesc pot vizita virtual rafinăria de la Petromidia și terminalul de descărcare a țițeiului din largul mării.

În episodul următor, despre Astana, noua capitală a Kazahstanului, construită de la zero în 20 de ani.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Close