Povestea din acest film este ficțiune sau inspirată din realitate? – a întrebat nedumerit un critic occidental după proiecția Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor.

Întrebarea vine firesc pentru cei care nu viețuiesc în această parte a Europei; Meda este un soi de reportaj dur dintr-un sat aflat pe moarte, cum sunt mii în România, și care nu pare să fi evoluat deloc de pe vremea lui Moromete.

Cu locuitori care se zbat în sărăcie, gata să se dușmănească teribil pentru un loc de muncă sezonier, prinși în eterna dispută pentru „avere” și pământ, unii refugiați în alcoolism cronic – „Din banii ăștia, îi cumpăr băiatului cea mai frumoasă bicicletă, iar restul îmi ajunge să mă îmbăt un an de zile” – își socotește un personaj cei 1500 de euro primiți de la un politician pentru braconajul unui urs.
Sătenii poartă cu toții cizme de cauciuc și clefăitul pașilor în noroiul ulițelor este un laitmotiv sonor al filmului, metaforă evidentă a unui soi de mocirlă din care personajele nu pot scăpa.
Regizorul și totodată scenaristul filmului, Emanuel Pârvu, nu exagerează în poveste, se ferește să traseze tușe groase în dramă. Cum a petrecut multă vreme într-un sat din regiunea Bacăului, a observat în amănunt viața rurală din România contemporană și a repovestit-o credibil, chiar dacă a schimbat coordonatele geografice, Meda fiind filmat într-un sat de munte, la 40 de kilometri de Câmpulung-Argeș. Mai mult, regizorul a studiat ani la rând existența unui copil orfan, rom, plasat într-o familie.

Copiii, ființe fragile nimerite în acest mediu ostil al luptei pentru supraviețuire, devin în film personaje principale.
Puțini, învață la școală lucruri inutile – morfologia rechinului, de pildă –  și ajung uneori victime.
Bătaia este subînțeleasă ca metodă de educație. „Eu te-am făcut, eu te omor!” –  iată o replică (o recunoașteți?) auzită de câteva ori. Și uneori amenințarea chiar e dusă până la final.
Chiar și Meda (Ana Radu), adolescenta orfană aflată în plasament familial, deși iubită și protejată de un tată gata de orice sacrificiu, este în pericol de a fi luată cu forța de autorități și „returnată” orfelinatului, din cauza sărăciei și a unor legi rigide.

film emanuel parvu

Inutil să mai spun că Șerban Pavlu reușește un rol impecabil, pentru care a primit Premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul de film de la Sarajevo 2017.
Emanuel Pârvu a primit la rându-i Premiul pentru cel mai bun regizor la același festival.
„Dacă te uiți la desene animate fără sonor, îți dai seama imediat care e personajul negativ și care e cel pozitiv. Eu n-am dorit să fac desene animate” – spune regizorul. Astfel că filmul are final deschis, personajele sunt credibile și autentice în România de azi.

Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor nu este un film la care să ronțăi popcorn și să „te râzi” vineri seara, dar, clar, merită văzut: ne este povestită o importantă parte din România la care nu prea avem acces decât prin știrile de presă menite să aducă trafic online și audiență sporită la TV.

Cuplul Miruna Berescu – producător și Emanuel Pârvu – regizor (la primul său lung metraj) anunță se pare o nouă etapă în evoluția cinematografiei autohtone contemporane, de depășire a lălăirilor fals filosofice ale unor pelicule irosite, dar lăudate de snobime.

Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor va avea două proiecții în avanpremieră, în București, pe 22 noiembrie, la cinema PRO, și în 23 noiembrie, la Cinema Elvira Popescu.
Din 24 noiembrie, va rula în toată țara.

Echipa de producție (Asociația FAMart) va desfășura odată cu lansarea filmului o campanie de promovare și conștientizare a plasamentului familial ca alternativă la orfelinate în care cresc acum cel puțin 60.000 de copii români. Campania va lansa și o invitație către autorități de a regândi legislația în domeniu, uneori inadecvată situațiilor de fapt, ceea ce a dus inclusiv la sinucideri în rândul copiilor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Close