De ce merita sa iti inregistrezi viata in 3D
Poate e doar o impresie de-a mea: fata de anul trecut, la CES 2012, marii producatori de electronice au temperat promovarea agresiva a produselor video 3D – televizoare in primul rand.
Insa in niciun caz nu trebuie sa intelegem ca 3D este un concept abandonat.
Poate doar ca este necesar sa treaca mai mult timp ca oamenii sa nu mai considere aceasta tehnologie drept ceva exotic, un moft de care nu au neaparata nevoie.
Cam asa a fost si cu standardul HD: dupa o perioada in care televizoarele si echipamentele de inregistrare hi definition au avut preturi prohibitive, acum au incetat sa mai fie produse de lux, dovada ca televizoarele plate HD stau in hipermarket alaturi de rafturile cu detergenti.
Este aproape sigur ca in urmatorii ani disputa ochelari activi/pasivi pentru privit la televizoarele 3D se va stinge de la sine, din simplul motiv ca nu va mai fi nevoie de ei: vom vedea pe televizor imagini „in relief” fara nicun fel de lentile.
Indraznesc sa spun si ca, tot intr-un orizont de timp de cativa ani, camerele foto si video vor avea in majoritate optiunea de a inregistra in format 3D, asa cum o groaza de „sapuniere” (camere foto entry level) filmeaza acum in 1080p.
Ce se va intampla cu filmele si inregistrarile video personale pe care le-am facut/le facem acum?
Vor fi convertite, la dorinta, in 2D. Acesta optiune exista pe televizoarele 3D iar tehnologia de conversie se perfectioneaza.
Se perfectioneaza, dar nu va deveni perfecta: este un artificiu tehnic, asemanator cu colorarea pe computer a vechilor filme alb-negru.
De aceea mi se pare ca aceia care isi inregistreaza video cu perseverenta momentele importante ale vietii (nunta, primul pas al copilului, vacantele etc) ar trebui sa ia in calcul achizitia unei camere 3D. Momentele importante in viata nu se mai intorc.



