Cum se pregătesc ofițerii SIE. Reportaj din tabăra secretă a Grifonului

BND, serviciul de spionaj al Germaniei, a invitat recent hackerii să-i spargă sistemele informatice. Cei care vor reuși pot fi angajați/recrutați imediat. Sunt acceptați și minorii (digital natives), ba chiar și cetățeni de alte naționalități, singura condiție fiind să fie deștepți și talentați în software și internet.

De câteva săptămâni, în cinematografele britanice rulează o reclamă comandată de MI6, celebrul serviciu secret al Marii Britanii, cu scopul de a recruta personal suplimentar. (De ce în cinematografe? Pentru că fiecare nou film James Bond aduce un val de depuneri de CV-uri la MI6. Dar evident că nu poți să faci un astfel de film în fiecare an, plus că dintre sutele și miile de aplicații, o parte aparțin unor exaltați.)
Dacă urmărești clipul MI6 (click aici), observi că nu se cer meserii anume, ci un complex de calități și aptitudini obligatorii pentru un spion de succes.

În asemenea chei trebuie citită disponibilitatea Serviciului de Informații Externe de a-și întredeschide porțile pentru documentare.
Și SIE, ca și serviciile omoloage din NATO, caută pentru pregătire și angajare oameni dintr-un aluat special, dificil dar nu imposibil de găsit: inteligenți, cultivați, cerebrali, talentați la limbi străine, tineri, sănătoși fizic și psihic, capabil să lucreze în echipă, răbdători (pregătirea durează ani), neapărat patrioți (altminteri, mai devreme sau mai târziu, își vor pierde motivația) și mental construiți să caute și alte reușite în viață decât mașină de 60k euro și vilă de 500mp.

Restul discuțiilor pe marginea recentelor articole despre SIE trebuie judecate în cheia teoriilor conspirației, a imaginației sau a reacțiilor din zona altor interese. De la caz la caz.

Undeva în România, în baza secretă de pregătire a spionilor
Suntem controlați la intrare și primim o legitimație electronică de vizitatori.
Nu vom avea acces la secrete de top, evident, ba chiar înțelegem că tehnologiile și tehnicile de spionaj pe care le vom vedea nu sunt neapărat dintre cele mai actuale.
Dar au fost ore întregi de discuții cu ofițeri SIE experimentați, povești fascinante din domeniu până la trei dimineața, ceva „probe practice” din pregătirea angajaților serviciului de spionaj, trageri în poligon cu arme sofisticate (recompensa pentru noi), o demonstrație (ca-n filme) cu o echipă antitero care acționează în cele mai periculoase zone de război.
Dar să le luăm pe rând.

E mai sigur cu mașina de scris
O fotografie oarecare dintr-un parc. Îți atrage atenția ceva?

Banalul ciot de lemn este un container unde agenții străini recrutați în slujba României într-un teritoriu ostil plasează informațiile pe care le obțin. Sau unde primesc bani ori echipamente electronice profesionale pe care nu le pot cumpăra ei înșiși pentru că s-ar deconspira.
Lemnul are un spațiu scobit atent unde este ascuns un dispozitiv electronic. Spionul român se plimbă prin parc ca un om oarecare, deschide o aplicație pe telefon și transmițătorul ascuns în lemn transferă date secrete cu viteze de până la 1Mbps. Sau invers, date de pe telefon sunt transferate pe device-ul disimulat:

Niște pietre oarecare, în același parc. Sunt de asemenea containere pentru informații destinate spionajului românesc.
Dacă ți-ai luat toate măsurile de siguranță necesare și constați că nu ești obiectiv pentru filajul serviciilor de contraspionaj locale, e foarte simplu să extragi din piatră cardul sau stick-ul de date plasate de agent.

Un spațiu din mall, mall-ul fiind un loc perfect pentru schimb de documente secrete între agent și spion, dat fiind fluxul mare de oameni.
Un dispozitiv plasat în siguranță undeva – într-o cabină de probă, în suportul de hârtie igienică din toaletă –  poate livra la distanță date electronice, chiar dacă spionul nici nu intră în respectivul spațiu, ci se plimbă undeva pe la raionul de cravate, la alt etaj.

Dată fiind rapiditatea cu care IT-ul evoluează, este aproape imposibil ca vreun serviciu secret să se securizeze complet față de toate tehnologiile nou apărute, astfel că spionajul actual se întoarce din ce în ce mai des la metodele de tip „old school”, cele clasice (situație fericită pentru SIE, care și-a păstrat expertiza în domeniu pentru că nu și-a permis întotdeauna, din cauza restricțiilor bugetare, achiziții tehnologice deosebite).
„Semafoarele” (semnele care arată că agentul a livrat informațiile) se întorc și ele uneori în timp: o pastilă de aspirină zdrobită pe trotuar, o bandă adezivă într-un anumit loc, pot fi un mesaj pentru agent.

Dispozitivele-container sunt construite de către spionii români. Tehnica este exersată în stagiul de pregătire – încă un domeniu în care sunt necesare imaginația, cunoașterea psihologiei, intuiția.
Nu sunt bani pentru dotări sofisticate? Ne bazăm pe ingeniozitatea legendară a românului.

Bine, băi, te faci securist?
Am solicitat să ne întâlnim și cu un ofițer aflat în pregătire pentru misiuni în străinătate. A venit V. (numele real nu are importanță, oricum nu-l vom ști vreodată).

Care e povestea ta, V., cum ai ajuns să lucrezi la SIE?
E și ăsta un examen. Întrebările noastre curg ca un interogatoriu încrucișat și el trebuie să răspundă impecabil: să ne ofere și nouă substanță pentru articole, dar să nu scape nicio informație sensibilă.
Bineînțeles că noi facem pe deștepții, suntem nemiloși cu întrebările, doar, doar o scăpa un porumbel.
Șefii sunt de față și-l evaluează.
Ne răspunde cu un ușor accent, greu de stabilit cu precizie din ce zonă provine.
A început să-și caute drumul aparte în viață pe la 14 ani. Simțea că vrea ceva deosebit, să iasă din turmă. După terminarea studiilor, i-a venit ideea serviciilor secrete.
Prietenii apropiați l-au luat la mișto descurajant: „Bine, băi, te faci securist, să ne asculți nouă telefoanele?”.
A trecut testele, evaluările (reamintesc, testul de inteligență e eliminatoriu) și a fost recrutat de SIE.
Ironiile cu ascultatul telefoanelor au rămas de mult în urmă: V. învață să coordoneze, să pună la punct din România, în cele mai mici detalii, misiunile spionilor români aflați la mii de kilometri distanță. Orice greșeală a lui poate însemna un coleg mort la datorie sau/și scandaluri internaționale în care să fie implicată țara.
Filosofia existențială a lui V. – „Ceea ce voi face eu în viață să însemne ceva” – s-a împlinit.
Are 28 de ani, pagină de Facebook, logodnică și ca legendă (acoperire) un post în vânzări, explicație plauzibilă pentru desele lui absențe.

Pericole, restricții și rigori
Este periculoasă munca de spion? Uneori da.
Însă o misiune în spații deosebit de ostile, fără acoperire diplomatică, este pregătită îndelung, în cele mai mici detalii, cu numeroase variante de evoluție și simulări.
În sprijinul ofițerului român aflat în misiune se află o echipă complexă, astfel că pierderile sunt excepția de la regulă – se întâmplă foarte rar, de câteva ori într-un deceniu.
„Statistic, mai riscant este să înfrunt zilnic traficul auto din România, de pildă când vin cu mașina la serviciu” – ne spune un angajat cu îndelungat stagiu în SIE.
Nu există lup singuratic în spionajul românesc, ofițer care să acționeze singur. Este sprijinit, acționează după scenarii care prevăd și situațiile cele mai critice și,  la nevoie, este extras de urgență și repatriat.

Internship la SIE
SIE invită în fiecare an studenți ai unor facultăți în internship-uri de o lună în unele dintre birourile sale. Anul acesta, în vară, vor fi trei astfel de stagii de practică, anunțate la avizierele facultăților.
Dosarul trebuie să cuprindă, printre altele, o scrisoare de intenție și alte două de recomandare.
Participanții care au trecut prin această experiență au fost oarecum uimiți că birourile arată bine (cei mai mulți își închipuiau că activitatea de open source intelligence (OSINT) sau criptografie se desfășoară în niște beciuri) și că angajații instituției sunt în majoritate tineri.

Ești șef, dai examene
În ultimii ani, proporția angajaților din Generația Why („de ce eu și nu colegul”, „de ce trebuie să fac asta și nu ailaltă” etc) a crescut. Acești tineri au spirit critic dezvoltat, iar coordonatorii trebuie să dovedească autoritate deplină, dincolo de disciplina unei instituții militare.
Astfel, conducerea a stabilit că toți șefii trebuie să dea examene periodice (dificile), care să le confirme competențele.
Un model nițel diferit față de alte instituții, nu?

Recompensa pentru vizitatori. În poligon
Unul dintre cele mai moderne și bine puse la punct poligoane de tragere din țară, instructori din trupele antitero. Dacă ți-au plăcut jocurile video „cu împușcături”, vei descoperi aici echivalentul real al armelor cu care ai umplut de sânge ecranul computerului.

Armele cu sistem optic de ochire sunt incredibil de performante.
Chiar și un miop ca mine poate „decapita” o țintă de la 25 de metri (e drept că respectiva țintă a stat pe loc și a avut infinită răbdare cu mine până am reușit linia de ochire).

Te vei pregăti și în acest domeniu, dar nu înseamnă că dacă ești ofițer SIE va trebuie să dovedești în fiecare zi că ești trăgător de elită.
E posibil ca uneori să fii nevoit să te aperi, dar se întâmplă rar. Ce ți se cere obligatoriu și permanent e inteligență, nu mușchi.

Cea mai spectaculoasă tentativă de răpire

România a făcut o investiție prețioasă în viitor. Cu riscuri serioase și-a păstrat misiuni diplomatice în unele zone fierbinți sau neospitaliere, din care alte state s-au retras.
Personalul acestor ambasade și consulate se află permanent în pericol, astfel că este apărat de grupe operative de intervenție aparținând SIE.
Am asistat la un antrenament al unei astfel de echipe, întoarsă dintr-o zonă de război la recuperare, acasă.
Scenariu: mașina unui diplomat român este atacată de răpitori în fața ambasadei. Grenade, fumigene, focuri de armă. Luptătorii români îl protejează pe diplomat și reușesc să îl aducă în clădire. Cum atacatorii sunt mai mulți, pătrund în ambasadă.
Sunt anihilați rapid însă.
În antrenamente sunt folosite mașini casate, iar sediul de ambasadă este reprodus identic, inclusiv cu mobilier, recuperat de la gunoi (fotoliul vechi pe care l-ai aruncat anul trecut la ghenă s-ar putea să fi căpătat o viață nouă în slujba statului român).
Cum era de așteptat, nu ni s-a permis să facem fotografii.

Ai visat să fii actor?
Dacă da, în procesul de pregătire vei avea ocazia să exersezi. Un coleg va juca rolul de cardinal catolic, iar tu, pe cel al unui jurnalist din Orient. În fine, rolurile sunt dintre cele mai trăznite, ideea fiind să înveți să ai replică rapidă și naturalețe în orice situație și să treci dezinvolt de la o legendă (acoperire) la alta.

De unde vine grifonul
Ofițerii selectați să stea de vorbă cu noi au reușit fără probleme să ne impresioneze. Unii dintre ei au îmbrăcat de-a lungul vremii ținuta black tie la recepții și s-au întreținut cu VIP-uri, pentru ca a doua zi să se costumeze banal și să simuleze o plimbare în parc pentru a recupera stick-ul cu date lăsat de un agent recrutat.
Au răbdare și inteligența de a-i ”citi” pe potențialii agenți în cheia MICE (Money, Ideology, Compromise, Ego) și de a-i face să lucreze în interesul României.
Nu am cum să verific asta, dar mi s-a spus că ofițerii SIE au reușit permanent performanțe notabile în domeniu.

Au vechime în domeniul informațiilor, excelentă pregătire psihologică în relațiile interumane, sunt pasionați de munca lor, stăpânesc la perfecție arta cuvântului (o singură exprimare ambiguă într-un raport SIE, care alterează realitatea, poate provoca victime reale).
Nu-mi dau seama dacă textul de față a cam alunecat spre laudativ sau, din contră, dacă sună un pic prea sec.
O idee despre ce înseamnă această activitate complexă (grifonul ca emblemă a instituției e sugestiv – animal fabulos, simbol al protecției misterioase) ai putut să-ți faci însă. Dacă crezi că ai avea calitățile necesare, câteva link-uri îți pot fi utile:
Episodul 1. Ce trebuie să știi dacă vrei să devii ofițer SIE

Campania de recrutare SIE începe pe 2 aprilie

Testează-ți abilitățile de spion (teste de inteligență, situațional și de cultură generală)

Formular de recrutare, dacă te-ai hotărât

Ce am mai aflat de la Grifon:

• Filme pe care le poți vedea dacă te pasionează activitatea de spionaj:
  – Breach (2007)
  – Argo (2012)
  – serialul Homeland
• Dacă te duci ca turist în zone cu potențial de atacuri teroriste sau în ținuturi exotice din Orient sau Africa, e bine ca la sosire să dai telefon la Ambasada României și să îți anunți prezența și durata vacanței. În cazul unui eveniment nefericit, funcționarii ambasadei vor ști să te caute, unde să te caute și să îți acorde ajutor dacă e cazul.
• Cum rezumă SIE felul cum se diferențiază față de celelalte servicii secrete românești: SIE e un serviciu ofensiv, combate amenințarea la locul ei de origine, în străinătate (departe de țară)
• Contrar percepției publice, nu tot ce se întâmplă în străinătate este de competența SIE. De exemplu, urmăriții internațional, că tot sunt la modă, sunt în competența poliției și a organismelor de cooperare polițienească.
• Poți să îți dai demisia din SIE dacă după recrutare îți dai seama că nu ți se potrivește? Da, sunt cazuri. De pildă, un recrut a demisionat chiar a doua zi, iritat că trebuie să meargă la pregătire fizică foarte de dimineață. Un altul s-a retras pentru că soția nu s-a putut acomoda cu absența lui.
• Există arme care trag „după colț”, însă specialiștii în protecție fizică ai SIE au zâmbit îngăduitor când au fost întrebați despre acest subiect.
  Mai sigure sunt experiența și viteza de reacție.
• În ziua de astăzi, când aproape orice device este conectat la internet, inclusiv telefoanele, hackerii sunt o amenințare mai mare și mai concretă decât alte spaime „locale”.
• Nivelul de performanță al unui ofițer SIE este să ajungă să cunoască mai multe despre un om (ținta sa pentru recrutare ca agent) din teritoriul ostil decât știe respectivul despre el însuși.