Ce trebuie să știi dacă vrei să devii ofițer SIE

Noi nu folosim Waze, ne folosim creierul – ne răspunde șoferul, în timp ce se strecoară cu abilitate prin traficul infernal al după-amiezii bucureștene. Se pare că nu folosește nici vreun telefon mobil, pentru că anunță printr-un walkie-talkie că ne-a preluat.

Două porți metalice alunecă pe șine și intrăm.

Ne iau în primire ”Raluca” și ”Cristian”. Numele reale sunt protejate. De altfel, în afară de familie și de colegi, nimeni nu știe că sunt ofițeri ai Serviciului de Informații Externe (SIE) – serviciul de spionaj al României.
Nu au legitimație de serviciu (nu există un astfel de document pentru niciun angajat al instituției) și arată asemenea unor manageri oarecare de companie. Dacă îi vezi la o masă în Centrul Vechi cu o bere în față, pot trece foarte ușor drept niște corporatiști de multinațională ieșiți să se relaxeze.

Spionul poate fi cu burtă și cu chelie
În afară de cei doi n-am zărit în timpul vizitei vreun alt ofițer SIE, dar cei doi oficiali ne asigură că spionii români nu arată precum cei din filme. Pot fi burtoși, cu chelie, cu înfățișări absolut banale – treci pe lângă ei pe stradă și nu îi bagi în seamă.
În definitiv, ca să fugi cu un stick cu date secrete abia obținute, nu trebuie să arăți neapărat bine, ci să ai o bună pregătire fizică și stăpânire de sine. Și uneori, să tragi perfect cu arma.

Avem nevoie de oameni lucizi; cei care caută cu orice preț adrenalina nu sunt potriviți pentru misiuni, pentru că atunci când lucrezi cu patimă, nu te mai controlezi și îi crești șansele „țintei”.
Totul trebuie să pară obișnuit, simplu, pentru că în general ceea ce e complicat sperie, iar în activitatea noastră inteligența trebuie să existe, dar să nu se vadă, spune Cristian.

Departamentele de analiză ale SIE sunt capabile adesea, pe baza informațiilor adunate de la agenții din străinătate, să informeze conducerea statului român cu luni bune înainte de producerea unor evenimente importante sau de neconceput, de natură politică, militară sau economică.

Un element important în munca noastră este inteligența emoțională – capacitatea de a-ți recunoaște sentimentele și care îți permite să înțelegi comportamentul celorlalți, spune Raluca.

Plus imaginație, intuiție și capacitatea de a te descurca cu ce ai la îndemână.
De exemplu, ofițerii români trimiși să abordeze și să recruteze ca agent o persoană importantă dintr-o țară ostilă, aflată în vacanță într-o stațiune de lux, au avut două probleme importante de rezolvat.
Prima: să pară ca aparținând elitei – și în deghizare au folosit replici chinezești de cinci dolari ale unor ceasuri de 10.000 de dolari.
Și a doua – să „ghicească” suma de bani suficient de tentantă pentru ca „ținta” să accepte colaborarea.

De ce SIE e un serviciu secret diferit
Spre deosebire de celelalte servicii secrete autohtone, SIE își desfășoară activitatea principală în afara teritoriului României. Culege informații secrete, economice și politice de interes național, răspunde de securitatea ambasadelor noastre și este implicat în acțiuni de combatere a terorismului și a crimei organizate.
Beneficiarii informărilor și analizelor SIE sunt în număr de 34, oficiali de rang înalt, începând cu președintele țării și premierul. Autoritatea care aprobă și coordonează activitățile SIE este Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Orice decizie a CSAT privitoare la activitatea SIE trebuie luată cu unanimitatea membrilor.
Pe scurt, SIE rezolvă două categorii de cereri: cele venite de la CSAT și solicitări de colaborare de la serviciile secrete partenere din străinătate, dar numai cu informarea CSAT.

Care sunt profesiile de bază ale spionilor români
Serviciul de Informații Externe este o instituție militară, dar 95% dintre angajați provin din instituții de învățământ universitar civil.
Ofițerii SIE sunt la bază istorici, geologi, ingineri, teologi, medici, juriști, foști jurnaliști.
SIE nu are o instituție de învățământ superior proprie, oficială (o academie militară), ofițerii fiind pregătiți in house și, mai ales, practic, pe teren, în misiune, pas cu pas și după proceduri riguroase.
Ofițerii români aflați în misiune pot fi uneori, de pildă, recepționeri la hotel, oameni care caută sabatic sensul vieții în regiuni exotice, membri ai unor grupări religioase sau simpli angajați ai unor companii.
Candidatul ideal este în jurul vârstei de 27 de ani – cel care și-a terminat studiile superioare (cu masterat sau fără, în funcție de departament) și a apucat să lucreze doi-trei ani după terminarea facultății.
Cei mai eficienți operativi sunt cei de formație tehnică, activitatea de spionaj presupunând multă creativitate, atenție la detalii, minuțiozitate, organizare, răbdare. Intervențiile și acțiunile spectaculoase, gen James Bond, există, dar sunt ceva mai rare.

Muncim de obicei ani întregi pentru a recruta un agent care să ne livreze informații secrete importante dintr-un teritoriu ostil României, iar în spatele unei acțiuni reușite se află o echipă uriașă – spune Cristian.
De pildă, o simplă fotografie de familie, cu un individ în uniformă militară, zărită într-o vizită oarecare, poate fi punctul de pornire ca după 1-2 ani de muncă a unei echipe complexe să reușim recrutarea unui agent străin valoros care să lucreze pentru România – a exemplificat el.

Ce tip de oameni caută SIE
Vârsta maximă pentru a fi admis în rândurile ofițerilor SIE este de 35 de ani, pentru că pregătirea unui specialist capabil să lucreze la capacitate maximă și să ia decizii autonom este îndelungată, de obicei între opt și zece ani.
Condiții obligatorii: studii superioare și rezultate bune la testele psihologice (cel de inteligență este eliminatoriu), de cultură generală și medicale.
În anii de pregătire, ofițerii vor mai învăța cel puțin alte două limbi străine.
Salariul de recrut proaspăt ieșit din facultate se situează în jurul a 3000 de lei și crește cu timpul.

Ce i-ați spune unui șef de promoție de la facultatea de matematică pentru a-l convinge să vină la dumneavoastră? – l-am întrebat pe Cristian.
I-aș spune că România este, prin SIE, în topul mondial nu doar la criptografie, ci și la criptanaliză.
Că suntem foarte buni și că serviciile românești se află pe locul 2 între statele NATO din perspectiva aportului informativ (cantitatea și calitatea informațiilor obținute).
Și i-aș mai spune că în 20 de ani de activitate nu m-am plictisit niciodată la serviciu. Este ca un joc de șah palpitant.

La finalul vizitei, cei doi ne-au făcut totuși o demonstrație „ca-n filme”.
Două blocnotesuri, fabricate la SIE și folosite în misiuni: unul cu file comestibile, care se pot înghiți foarte ușor, și celălalt care arde fără fum și fără urme care să permită reconstituirea notițelor.

Nu avem, evident, bugetele serviciilor omoloage din Vest, de aceea punem accent pe resursa umană. La SIE, concursurile pentru posturi sunt transparente și clare pentru toată lumea, iar avansările se fac numai pe merit.

(Va urma. În episodul al doilea, un reportaj despre tehnici de pregătire a spionilor români.)