Am ales câteva exemple de deraieri ale utilizării inteligenței artificiale (AI) generative în zona culturală ca argumente pentru o recomandare: viitoarele noastre ieșiri în public cu diverse prezentări și mesaje (corporate sau nu) să fie construite cu și mai mare atenție atunci când sunt bazate pe informații, date, imagini preluate de pe Internet.
Soluțiile AI produc o cantitate imensă de conținut, aflat uneori la limita absurdului și preluând dezinvolt informații fake din arhiva mondială online.
Totodată, publicul consumator poate avea reacții negative neașteptate față de utilizarea de către branduri, chiar punctuală, a producției AI în loc de cea 100% umană, obișnuită până acum.
De asemenea, AI produce, cu talent, un fals spectaculos, cu viralizare rapidă.
Spre finalul textului vei găsi un exemplu bun în acest sens: Maratonul Pisicilor din Kuala Lumpur. Nu știm câți, dar sigur, dacă urmărim reacțiile, au existat destui care au crezut că știrea e reală.
Așadar:
Mona Lisa expandată
Photoshop a primit o funcție nouă, Firefly, prin care putem adăuga, extinde și elimina conținut din imagini cu ajutorul unor indicații text simple (prompts).
Cuiva i-a venit ideea să lărgească, folosind Firefly, celebrul tablou al lui Leonardo:
Moda s-a răspândit, preluată de diverse conturi de Twitter. Mai multe tablouri celebre au fost expandate, iar efectul a fost neașteptat: valuri de amuzament și ironii.
Observația de bun simț a criticilor: a extinde arta în acest mod este complet inutil și prostesc, deoarece artistul a avut o rațiune când a încadrat imaginea din pictură în acel mod.
Dar cu artiștii umani ce (mai) facem?
Importanta editură britanică Bloomsbury, cea care a publicat cărți de succes precum seria Harry Potter, a băgat mâna adânc în punga cu bugetul pentru situații de criză, după ce a publicat o carte cu această copertă care a stârnit scandat în mediul artistic:
Problema: editura menționează Adobe Stock pentru ilustrația acestui lup, imagine marcată ca fiind generată AI.„Bloomsbury este una dintre cele mai importante edituri din lume”, spune, de pildă, artista independentă Kala Elizabeth. „Își pot permite să angajeze ilustratori adevărați în loc să cumpere stocuri Adobe, de unde provine acest conținut AI.” Cu alte cuvinte, editura Bloomsburry e meschină, zgârcită și nepăsătoare față de artiștii reali.
Inflație de cărți tehnice fake
Chris Cowell, un softist din Oregon, a petrecut mai mult de un an scriind o carte tehnică. Cu trei săptămâni înainte să o lanseze, o altă carte pe același subiect, cu același titlu, a apărut pe Amazon.
Cartea, intitulată Automating DevOps with GitLab CI/CD Pipelines, la fel ca și cea a lui Cowell, era semnată Marie Karpos, persoană despre care nu există nicio informație pe net.
Cartea pare scrisă în mare parte sau în întregime folosind un software precum ChatGPT. Editorul cărții, o firmă din Mumbai, a listat zeci de cărți pe Amazon cu subiecte la fel de tehnice, fiecare cu un autor diferit și recenzii de cinci stele de la aceiași cititori din India.
Aceste cărți sunt probabil doar vârful unui iceberg în creștere rapidă de conținut scris de inteligența artificială care se răspândește pe Internet, deoarece noile programe de limbaj permit oricui să genereze rapid teancuri de proză pe aproape orice subiect. De la recenzii de produse la rețete, la postări pe blog și comunicate de presă, autorii umani de materiale online sunt pe cale să devină mai degrabă excepția decât norma.
Cine ne garantează că lucrările tehnice ale firmei din Mumbai conțin informație corectă? Nimeni.
Un exemplar perfect de grafoman AI
Autorul SF Tim Boucher a produs peste 90 de povestiri folosind ChatGPT și Claude AI. Boucher susține că a câștigat aproape 2.000 de dolari vânzând 574 de exemplare online ale celor 97 de lucrări. Fiecare carte din serie are între 2.000 și 5.000 de cuvinte – mai aproape de un eseu decât de un roman. El folosește Midjourney pentru a crea imaginile și ChatGPT și Claude pentru a genera text și a găsi idei.
Maratonul Pisicilor din Malaysia. O glumă luată ca eveniment real
Un producător de conținut generat AI a urcat online o serie de imagini de la Annual Cat Racing Competition, Kuala Lumpur. Nu e exclus, cum spuneam, ca destui grăbiți (sau, pur si simplu, aflați într-un moment de oboseală) să creadă că a fost un eveniment real.
Și acesta e doar începutul. Va mai dura până când domeniul AI va fi reglementat (și cu ce rezultate, vom vedea), iar bolile copilăriei ChatGPT sau Midjourney vor fi depășite.
Iar până atunci, cel puțin în situațiile în care sunt implicate brandul personal sau cel comercial, e indicat să nu preluăm entuziast chiar tot ce regurgitează inteligența artificială.
(Pentru acest text au fost folosite informații din The Verge, Mashable, The Washington Post, The Register, The Guardian ș.a.)
____________________________
Articol scris la invitația Rompetrol.
2 comentarii Adaugă comentariu
Exemplele prezentate, de la extinderea faimosului tablou „Mona Lisa” până la crearea de cărți tehnice false, ilustrează spectrul larg de aplicații și impactul AI asupra culturii, artei și informației. În special, cazul editurii Bloomsbury și reacția comunității artistice subliniază tensiunea dintre tehnologie și valoarea umană în artă.
Chiar avem nevoie de niste reglementari temeinice aie AI-ului, intrucat asta va spori si dezinformarea.
Inteligenta artificiala generativa poate avea un impact considerabil asupra domeniului cultural, generand un volum imens de continut si luand informatii fake din arhivele online. Acest lucru poate provoca reactii negative neasteptate la nivelul publicului, drept pentru care este esentiala grija si atentia cu care trebuie prezentate mesajele si prezentarile in public pe baza informatiilor oferite de AI.