O Istorie a bloggingului în România

Slavă Domnului, până pe 29 decembrie sunt prins cu destule proiecțele, dar tare mi-ar plăcea să alcătuim o Istorie a bloggingului în România. Din povești adunate de la cei care au ce povesti.

Povești despre cum blogurile au schimbat vieți, destine profesionale, despre cum s-au constituit în jurnale publice când alte canale de comunicare erau închise ermetic. (De pildă, nefericitul acum, atotputernicul cândva Adrian Năstase și-a găsit în pușcărie alinarea în lamentări pe blogul propriu.)

Sunt 60.000-80.000 de români care și-au încercat de-a lungul vremii puterile cu bloggingul. Cred că de la cel puțin 100 am aduna destule povestiri interesante. În fine…

Mi-a venit ideea citind comentariile la acest post, printre care am dat și peste cel al lui Ariel Constantinof, liceanul-problemă (deși nu el era problema) acum șase ani, azi întreprinzător, creator al unui serviciu util și cinstit pe care îl folosesc și recomand:

„În 2007 eram în liceu, clasa a 9-a, și primisem de la părinți un Sony Ericsson V630 pentru că-mi prelungiseră un abonament de telefonie pe 2 ani.

Pe vremea aia V630 era o bijuterie. Ecran color, teoretic puteam să accesez internetul, jocuri mișto și mai ales cameră de fotografiat cu EFECTE! (un fel de Instagram super-old-school).

Povestea-i amuzantă în sensul în care în aprilie 2007 am fost exmatriculat din liceu pentru că postam pe blogul personal articole despre cum este viața în liceu – și anume: cum dorm colegii mei în ore, cum se enervează nu-știu-ce-profesor pe noi, cum am făcut o “repetiție” în caz de incendiu și am ratat ora de matematică … și multe altele.

Toate aceste postări inocente erau, slavă Ericssonului, ilustrate de o fotografie.

Când am fost exmatriculat niște jurnaliști mi-au căutat blogul și au găsit zeci de articole și zeci de poze din liceu.

Aveam la liceu un grilaj care, dintr-un unghi potrivit, dacă te puneai după el, parcă erai la închisoare. Am rugat două colege să stea după acel grilaj, cu o cană în mână fiecare, și să facă o față tristă.

Poza, la 2-3 luni după publicarea pe blog, a făcut înconjurul presei. Și da, era o poză făcută cu Sony Ericsson V630… 2 Megapixeli.

Poza era, cum să-ți zic… printată în ziar!

Netul de pe telefon nu l-am folosit niciodată. Aveam 10 MB inclusi în abonament și eu credeam că se termină foarte repede. Plus că oricum se mișca încet. Când l-am primit l-am testat și nu mi-a plăcut ce face pe internet.

Dar făceam cu el poze și filmulețe multe, le scoteam acasă pe laptop și le publicam pe blog, cu scriitura aferentă.

Eram un fel de mini-jurnalist datorită telefonului meu mobil care, culmea, n-a fost NICIODATĂ confiscat de profesori, deși la noi în liceu era o modă ca profesorii să confiște telefoanele dacă sunau în ore.”

Și acum câștigătorul concursului „Cum era în 2007”:

Spuneam că voi selecta o lista scurtă a celor mai bune comentarii dintre care voi trage la sorți câștigătorul.
Adevarul e că toate comentariile au fost interesante, așa că le-am luat pe toate în calcul la tragerea la sorți. În urma careia câștigător este Rivi. Mulțumesc tuturor pentru participare, pentru timpul vostru.
(Foto: Blog by Shutterstock.com)