duminica, ora 12, pe corneliu coposu, vizavi de circul foamei de la magazinul unirea. in statia de autobuz, stau aliniate cateva tufe de flori smulse din parc. pamantul jilav s-a raspandit pe asfalt, iar oamenii care asteapta autobuzul s-au strans ca oile intr-un colt.
plantele sunt de vanzare. le pazeste un tip la vreo treizeci de ani, imbracat in costum negru, lucios de jeg, care probabil a imbracat vreun ginerica inainte de a fi dat de pomana. pandeste privirile oamenilor pentru a-i ataca cu plantele lui.
tovarasul lui s-a plasat strategic in fata fast food-ului tip-top. se vede de la o posta ca nu el e seful. e tot la vreo treizeci de ani, e cocarjat spre dreapta, flutura din zdrente, scoate niste vaiete si se uita speriat spre omul cu tufele de flori. probabil ca stau de ceva vreme; banii de bautura nu s-au strans si sefu’ e nervos. intr-un tarziu ii va da vreo doua peste ceafa.
e doar o incercare. daca nu vor vinde florile si nu vor capata ceva bani de la clientii fast food-ului, nu vor avea de ales: spre seara vor sterpeli ceva, un lant de aur de la gat sau o patura pusa la aerisit. in definitiv, ce au de pierdut? la puscarie vor face un dus cald, vor capata ceva mancare si vor intalni prieteni…