… in seara asta trebuia sa ajungem la o petrecere si ne-am dat intalnire cu doi colegi in parcarea ziarului financiar din spatele magazinului cocor.
la 19.15 am plecat din casa. si a inceput aventura. am sunat la taxi. din tonul vocii dispecerei am inteles ca face eforturi sa-si pastreze calmul intr-o situatie usor catastrofica. a venit taxiul si cand i-am spus soferului ca vrem sa ajungem pe corneliu coposu a pufnit si ne-a spus ca tot centrul e blocat din cauza bradului aprins in seara asta (il stiti, ala “cel mai inalt din europa”, dupa cum repeta ca papagalii unii ziaristi, si finantat de banca aia cu un logo de o culoare imposibila). hai sa incercam,totusi! hai!
am luat-o pe niste stradute ocolitoare si cand am ajuns pe calea calarasi am vazut “revolutiunea”. oamenii ocupasera strada, mergeau umar la umar, intorcandu-se din piata unirii si se imbranceau vag. “na, ai vrut sa vezi bradu’, dar’ar dracu’ in el de brad!” – mormaia vag isteric o femeie, tarand prin multime un copil bosumflat. cu chiu cu vai am parcurs kilometrul acela pana la redactie. am facut si noi o baie de multime, cum face basescu. nu-i deloc usor: cu mainile pe portofelul din buzunar ne-am croit drum printre oameni nervosi si printre masini blocate cu soferi claxonand dement si inutil.
ajungem la redactie: parcarea ocupata de refugiatii de la bradul lui videanu. pusti nebuni cocotati pe stalpi sa vada mai bine marea imbulzeala.
hai sa-i sunam pe ceilalti. cam greu! reteaua super ocupata te arunca direct in casuta vocala a apelatului. reusim sa-i prindem intr-un tarziu si cautam cale de scapare. ne dam intalnire mai spre tineretului. trebuia asadar sa parcurgem piata unirii. bradul la locul lui, imens, luminat. n-am nicio o emotie. multimea ne striveste. doi copii de vreo trei ani suiti pe capota unei masini de 20.000 de euro. o strambasera tot jucand-o in picioare, dar cel putin erau la adapost. puberi cu strasuri in urechi tipau excitati: ba, sa-mi bag pula ce omor e aici!” alti nebuni cocotati pe masini, ajunse deja niste rable. parinti  cu copii foarte mici in busculada.  trecuse deja o ora din momentul in care bradul fusese aprins si totusi lumea se calca in picioare. cativa tineri duc pe brate o fata lesinata prin multime. unde, nu se stie. bradul lumineaza. unii isi fac poze cu telefonul mobil, cu minunea cu leduri in fundal, ca asa auzisera de la televizor ca trebuie sa faca. ajungem in piata si primim un telefon: e imposibil ca amicul cu masina sa ajunga spre noi, asa ca incearca sa se strecoare pe niste stradute. trebuie sa ne intalnim pe hristo botev. o luam inapoi prin multime, calcand pe un strat gros de gunoi: stegulete de hartie are romaniei si ue amestecate cu noroi. multimea urla isteric. pustii de la periferie se catara in continuare prin copaci si pe stalpi. unii fura steagurile puse de primarie. ajungem pe hristo botev. nu mai erau asa de multi oameni, insa am dat peste un blocaj de masini si tramvaie.
in sfarsit, ne intalnim. plecam spre petrecerea care a inceput de mult.
tarziu in noapte, la intoarcere, trecem din nou prin piata unirii. bradul luminat trona in mijlocul intersectiei plina de gunoaie. in caz ca ma intrebati daca acest “cel mai inalt brad din europa” e frumos sau nu, chiar nu stiu ce sa raspund. da, e mare, are nu stiu cate milioane de becuri. dar imi lasa impresia unui brad de craciun fastuos, asezat intr-o camera mizerabila si in ruina, populata de niste insi care atunci cand e sarbatoare se bucura calcandu-se in picioare si urland bezmetic…
noapte buna bucuresti! a fost ziua nationala a romaniei. iar locuitorii tai s-au imbrancit in jurul unui brad de craciun din tabla…

– un filmulet inregistrat la o ora de la aprinderea luminilor in bradul millenium, cand multimea se mai imprastiase cat de cat
– au mai scris adelix  si hoinaru
– iar cel mai bun reportaj il reprezinta comentariile la acest post 🙂

11 Comments

  1. am ras cu lacrimi incercand sa-mi imaginez isteria. Nici de revelion acum cativa ani nu era asa, nici anul trecut cand s-au aprins beculetele. dumnezeule, ce haos, e un semn bun: romanii au o viata nasoala da’ se bucura daca au cu ce sa se laude: CEL MAI INALT BRAD DIN EUROPA. uraa!

  2. holy shit, acum am vazut poza. N-am vazut niciodata Bucurestiul atat de aglomerat din ’89 pana azi

  3. deea: romanii sunt un popor ciudat in comparatie cu alti europeni – le face placere sa se imbulzeasca si sa se imbranceasca…

  4. nu doar bradul e vinovat

    noi ascultam la radio itsybitsy FM si toti erau intrebati ati fost la brad, ati vazut bradul? e usor sa inciti lumea

  5. Eu aseara pe la 19 am plecat din Bucuresti spre Valenii de Munte. Mi-au trebuit 2h ca sa ies din Bucuresti, si doar 40 de minute ca sa parcurg cei 90km pana la Valeni. Crazy!

  6. Cred ca exagerezi putin la sfirsit. Cind am venit de la party, am luat-o si noi intentionat prin centru, Romana-Unirii, ca sa vedem luminitzele si bradul. La ora 2 si ceva noaptea, aratau chiar superfrumos – masele uriase de animale urlatoare si masini disparusera de mult, iar noaptea estompa destul de bine “ruina” si “gunoaiele” de care vorbesti tu (am facut o multime de poze si nu am prins gunoaiele in ele; nici nu-mi amintesc sa le fi vazut). Am participat acum 2 ani la “aprinderea” bradului la Paris, pe Champs-Élysées, si decoratiunile erau acolo mult mai slabute decit cele din Bucuresti. Ma rog, chestia asta a fost compensata de faptul ca cea care a aprins bradul era Monica Belluci 😛
    By the way, noi am plecat spre party-ul PRO pe la 7.05 de acasa. La 7.10, trebuia sa vina Rodica sa ne ia cu masina de vizavi de Casa Poporului. Evident, tot 13 septembrie era ocupat de gloatele extaziate care mergeau la brad ca arabii la Mecca si am pornit pe jos spre colega noastra. Am recuperat-o pe Rodica undeva pe Calea Rahovei, in dreptul fabricii de Bere. Ne-a luat pe ceas fix 2 ore si 47 de minute (Rahova-Panduri, mai putin de 2 km!!!) ca sa iesim din apocalipsa de masini… Apoi, de la Marriott pina la Buftea am facut 25 de minute. 😀 asa ca, domnul Victor, cred ca voi ati fost mai norocosi.

  7. mihai:astept cec-ul pentru spatiu publicitar 🙂
    emi: poate te imbogatesti cu braintv si te muti definitiv la conacul de la valeni, ca sa scapi de bucuresti 🙂
    marc: citeste comentariile de pe alte bloguri si o sa constati ca tonele de gunoaie nu sunt inventia mea… probabil ca perceptia ta binevoitoare se datoreaza unei stari speciale de bine pe care ai avut-o azi-noapte 🙂

  8. ideea pe care vroiam sa o transmit este ca principala asemanare intre seara bradului si revolutie au fost mesajele incitatoare din partea mediilor de informare tv, radio …

    de ce sa te miri ca erau atatia copii la brad, cand fiica-mea de 3 ani, care a ascultat la radio discutiile despre brad, intreaba mereu “noi cand mergem la brad?”

    … mda, poti sterge postul sau linkul 😉

  9. mihai, am glumit, evident.
    necazul nu e ca presa traditionala a facut mare valva cu bradu’ lu’ millenium, ci ca s-a dovedit superficiala: reporterii TV transmiteau in direct ce veselie e sus, iar in subteranele metroului lumea se calca in picioare.adica reporterul vedea ca e omor, dar transmitea numai jumatate de adevar – bucuria, nu si cealalalta latura a realitatii…

  10. io tot n-am inteles. era ‘bradul lui videanu’ sau ‘bradul lu’ millenium bank’?

  11. brad finantat de millenium si instalat cu aprobarea si sprijinul primariei

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Close