De fiecare data cand intram pe Facebook, Spotify sau Gmail, folosim cloud computing, sintagma la moda care revine obsesiv in discursurile de la mai toate seminariile IT & C.
Datele noastre (statusurile, e-mail-urile, fotografiile, piesele muzicale samd) sunt depozitate pe o sumedenie de servere raspandite in lumea intreaga si le putem accesa instant de oriunde ne-am afla si de pe orice echipament – telefon, computer, tableta – cu conexiune la Internet.
Cloud computing-ul este cea mai mare revolutie digitala de dupa aparitia Internetului.
Orice companie poate sa isi cumpere (in cateva secunde) oricata putere de calcul are nevoie si cand are nevoie, oricand si de oriunde, fara sa mai investeasca in propriile servere.
De asemenea, fiecare utilizator plateste pentru cat consuma, reducand costurile fixe cu echipamente/software sofisticate.
Daca utilizatorii individuali au adoptat cloud computingul fara sa isi bata prea mult capul, marile companii au inca unele rezerve in a-si incredinta datele unor servicii de cloud.
Principala cauza a precautiei este lipsa unor standarde si reguli unitare care sa garanteze ca date sensibile de business se afla in siguranta si pot circula online fara probleme, odata cu plasarea lor „in nor”. Un exemplu: este greu de spus unde si pe baza caror reguli se vor solutiona eventualele litigii juridice care pot aparea intre compania beneficiara de servicii de cloud si furnizor.
Chiar si redactarea unui contract intre parti este adesea o sarcina dificila – prin noutatea ei – pentru juristii marilor corporatii care manipuleaza o cantitate mare de date digitale sensibile.
O alta dificultate, specifica de altfel lumii IT, este multitudinea de standarde folosite de furnizorii de servicii cloud, astfel ca transferul de informatii si de software intre parti se dovedeste uneori greoi.
Cloud-ul aduce avantaje economice uriase
Daca la nivelul Uniunii Europene s-ar reusi insa stabilirea unor standarde comune in cloud computing, avantajele economice ar fi uriase.
Datorita tehnologiilor cloud, pana in anul 2020 s-ar crea 2,5 milioane de noi locuri de munca in Europa iar plusul la PIB-ul european ar fi in urmatorii opt ani de 160 de miliarde de euro (mai mult decat produce actualmente intreaga Romanie) prin cresterea productivitatii.
Aceste previziuni sunt bazate pe studiile care arata ca dintre organizatiile care au adoptat cloud computing-ul 80% economisesc astfel cel putin 10‑20% din costuri. Aceleasi organizatii descopera gratie cloud-ului cu 33% mai multe noi oportunitati de business si identifica cu 32% mai multe noi piete.
Strategie europeana pentru cloud
Date fiiind avantajele indiscutabile, Comisia Europeana a inceput in aceasta toamna sa puna la punct la o strategie – Unleashing the potential of cloud computing in Europe – care sa faca posibila adoptarea pe scara larga a cloud computingului in toata economia europeana.
Cateva dintre rezolvarile cautate: sistematizarea „junglei” standardelor tehnice ale cloud-ului pana anul viitor, stabilirea criteriilor de certificare a furnizorilor si a unor clauze clare sigure si corecte pe baza carora sa se incheie contracte de servicii cloud.
Studiile arata ca veniturile generate de cloud in UE in lipsa unor masuri de standardizare/certificare ar atinge 88 de miliarde de euro in 2020, fata de 250 de miliarde de euro daca strategia Comisiei va fi implementata.
Cloud computing-ul este o tehnologie care va revolutiona economia noastra.
In absenta unor masuri la nivelul UE, vom ramane blocati in bastioane nationale si vom rata sansa de a obtine beneficii economice in valoare de miliarde de euro – vicepreședintele Comisiei Europene Neelie Kroes
In paralel cu stabilirea regulilor in cloud computing, Comisia Europeana va discuta cu India, China, Japonia si cu alte piete dezvoltate IT pentru armonizarea standardelor.
Informatii despre strategia Comisiei Europene in domeniul cloud si alte documente si studii europene in domeniul cloud pot fi consultate aici.
Alte resurse:
Pagina de Facebook a Reprezentantei Comisiei Europene in Romania
Contul de Twitter