Rareș, 18 ani, licean. Pasionat de design și branding, și-a deschis o afacere neobișnuită pentru cei maturi, dar care se potrivește modului de consum al Generației Z din care face parte: vinde îmbrăcăminte pe Instagram, rețea socială agreată de cei foarte tineri, Facebook fiind percepută drept destinată „bătrânilor”.
„Iau hainele cu discount și le vând comunității mele de pe Instagram, care preferă să cumpere de la mine decât din magazinele reale” – explică Rareș.
El a urcat ca invitat pe scena conferinței What’s in Z for Me, organizată de Human Synergistics* drept exponent tipic al Generației Z, cei născuți de la mijlocul anilor 1990 până spre 2010, urmași ai Millennials.
Este generația care a crescut cu computer și internet în casă și care folosește intens Social Media.
„Pornim de la faptul că tinerii gata de angajare din Generația Z sunt aproximativ 3,6 milioane, mult mai puțini decât tinerii, la vremea respectivă, din Generația Y, în anii 1990 – spune Iuliana Stan, managing partner Human Synergistics România.
Generația Z poate fi definită drept o nouă specie de oameni pentru că au un <organ extern>, care nouă ne-a lipsit la vârsta lor – smartphone-ul, datorită căruia au informația permanent la îndemână, iar asta le-a schimbat, vom vedea cum, comportamentul.”
Schimbarea paradigmei organizației
Integrarea socială a acestei generații vine într-un moment interesant, în care este cerută schimbarea paradigmei economice.
Cel mai important grup de influență din Statele Unite, Business Roundtable, care reunește aproape 200 dintre liderii celor mai importante corporații din lume, a discutat recent despre schimbarea așa-numitului purpose of a corporation.
„Dacă până acum scopul unei companii, necontestat și etic, era profitul acționarilor, Business Roundtable propune ca acesta să devină crearea de valoare pentru toți stakeholderii – angajați, clienți, furnizori, comunitate.
Este o schimbare importantă de mentalitate la nivel mondial, confirmată recent și de Financial Times care scrie că e natural ca o companie să aibă profit, dar trebuie să aibă și un scop” – explică Iuliana Stan.
Integrarea Generației Z este parte importantă din această remodelare a organizațiilor. Cum văd ei, tinerii, actualele organizații, ce și-ar dori? Le-ar îmbunătăți și transforma sau ar crea altele mai potrivite?
Sunt întrebări incitante.
La ce ne folosesc ecuațiile de gradul al doilea?
Ștefan Gergely, 21 de ani, are deja o istorie de antreprenor în spate. În clasa a noua visa să ajungă să studieze la Harvard.
L-a întrebat într-o zi pe profesorul de matematică de ce trebuie să studieze ecuațiile de gradul al doilea. „Pentru că se vor da la Bac” – a răspuns sec și neinspirat profesorul.
„A fost momentul când mi-am schimbat filosofia de viață – povestește Ștefan. Am început să lucrez pentru dezvoltarea unor firme de software încă de atunci.”
Acum are un start-up în Olanda specializat în criptomonede.
Rareș și Ștefan sunt doar două exemple despre tentația antreprenoriatului încă de pe băncile școlii, pe baza filosofiei de viață „să fac bani repede, dar să-mi și placă ce fac”, întâlnită frecvent la Generația Z.
Prima generație de români cărora nu le mai e frică
Generația Z a crescut în siguranță, într-o epocă de creștere economică întreruptă doar doi ani, în timpul crizei din 2009-2010.
„Este generația căreia nu îi mai e frică, apreciază Adrian Stanciu, decan asociat, Knowledge and Leadership MSM România.
E o diferență colosală în a aborda viața când nu ți-e frică.
În generația mea, majoritatea deciziilor în viață le luai ca să te ferești de ceva, să eviți ceva. De pildă, eu am devenit inginer în 1985. Nu mi-a plăcut profesiunea asta, dar am ales-o pentru că toate celelalte erau mai proaste pentru mine.”
Dacă pentru noi au contat mult perspectivele de carieră, pentru ei s-ar putea să își piardă importanța.
Ce-i motivează atunci?
Vor ca munca lor să aibă un sens, să le placă ceea ce fac – explică Adrian Stanciu. Nu prea sunt dispuși să își vândă viața pe bani. Banii trebuie să vină ca o consecință a faptului că fac ce le place. Sunt aspirații pe care generațiile anterioare le-au sacrificat.
„Am asistat odată la o serie de interviuri de angajare cu tineri la o corporație. Unul dintre candidați l-a întrebat franc pe cel de la HR: În afară că vindeți produsele astea, ce faceți voi bun pe lume, de ce să vin în această companie? Pentru că mă plătiți nu e un răspuns”.
Funcționarul a rămas bouche-bée, nimeni nu-l mai întrebase așa ceva.
Aceste schimbări de mentalitate vor modifica radical relațiile de muncă în următorii 10 ani”, crede Adrian Stanciu.
El mai observă că membrii Generației Z s-au obișnuit să fie protejați și de aceea se așteaptă să aibă succes în orice, au mai mult curaj să încerce lucruri noi, dar se și descurajează ușor.
Generația Z este mai colaborativă
Industria IT este înfometată de personal și companiile din domeniu s-au dus, natural, să recruteze din facultăți – spune Florin Talpeș, fondator și CEO Bitdefender.
„Dacă acum 10 ani tinerii abia așteptau să abandoneze facultatea și ar fi stat tot timpul în companie, mai nou mentalitatea s-a schimbat: sunt preocupați să-și finalizeze studiile și să nu-și petreacă chiar tot timpul la job.
Am avut de curând un exercițiu în companie cu rezolvarea unor sarcini, pe grupe.
A fost interesant să observ că în timp ce echipele de Millennials erau zgomotoase, mai combative și își alegeau lideri puternici, membrii echipelor Generației Z erau mai liniștiți, mai colaborativi, nu simțeau nevoia unor lideri și nici să se domine între ei” – povestește Florin Talpeș.
S-ar putea ca Generația Z să aducă și o schimbare de leadership în organizații, apreciază oficialul Bitdefender.
(va urma)
________________________________________________________
*Conferința What’s in Z for Me? – Generația Z și Cultura de Organizație a Viitorului, organizată recent de Human Synergistics, a reunit vorbitori de top și a pornit de la adevărul că trăim un moment unic: în aceeași organizație pot coexista și conlucra până la 5 (cinci!) generații. Fiecare cu bagajele, așteptările, visele și motivațiile proprii.
Probabil că cele mai puține date se știu despre Generația Z, cea mai proaspătă. Ce e destul de clar e că tinerii Generației Z își doresc să lucreze într-o cultură Constructivă (așa cum și noi toți ne dorim) și că vor fi foarte puțin spre deloc dispuși la compromisuri. E un moment cheie, pe care trebuie să învățăm să-l gestionăm și fructificăm exemplar. Cum?
