Regenerarea urbană – sintagmă de care tot auzim în anii din urmă – înseamnă un set de soluții inteligente pentru renașterea orașelor și a comunităților.
Pentru bucureșteni, conceptul devine și mai interesant deoarece orașul a fost traumatizat de demolările masive din anii 80, iar apoi s-a dezvoltat anarhic în unele zone, în ultimii 20 de ani.
Arhitecții și dezvoltatorii urmăresc prin planul de regenerare să inverseze declinul economic, social și fizic al unor zone care se confruntă cu degradarea spaţiului construit, competitivitatea economică slabă și calitatea redusă a vieții.
Un scop principal al reînnoirii urbane este de a restabili performanța economică în zona discutată, prin atragerea investițiilor private și prin încurajarea înființării și dezvoltării afacerilor.
Apar și alte beneficii: siguranța și confortul persoanei cresc, ofertele de petrecere a timpului liber devin generoase, iar de prosperitatea zonei reconstruite profită cea mai mare parte a locuitorilor.
Porta Nuova, cel mai bogat district din Europa
Un exemplu excelent de regenerare urbană este proiectul Porta Nuova din Milano, unul dintre cele mai mari din Europa.
Porta Nuova a ajuns în 20 de ani cel mai bogat district al unui oraș din Europa, datorită regenerării urbane, dar și a companiilor celebre, gen Pirelli, Versace sau AlfaRomeo, care s-au stabilit aici.
Istoria
În anii 1990, în zonă exista un perimetru industrial părăsit de 300.000 metri pătrați. Inspirându-se din experiența Londrei cu renașterea unor astfel de spații aproape abandonate, autoritățile locale au dat semnalul regenerării zonei prin proiectul unor ample construcții.
Porta Nouva arată așa astăzi (foto). În clădirile reprezentative pentru Milano și pentru Italia (cel mai înalt zgârâie-nori din țară este aici) își au sediul companii importante, iar zona este foarte dinamică economic și cultural.
Proiectul Porta Nuova este concentrat pe ceea ce arhitecții numesc calitatea urbană. De exemplu, dacă în trecut spațiile verzi erau plasate „undeva” în oraș, într-o zonă bine delimitată, la Porta Nuova natura este parte integrantă a ansamblului. Astfel, aerul devine mai curat, iar mediul mai relaxant și prietenos cu locuitorii. Au devenit celebre cele două turnuri (80 și 112 metri) cu apartamente, denumite Bosco Verticale, din punct de vedere al sustenabilității. Turnurile au pe pereții exteriori grădini verticale alcătuite din 900 de copaci și peste 2000 de plante ornamentale. Bosco Verticale a primit premiul Best Tall Building Worldwide în 2015.
Arhitecții din lumea întreagă sunt de acord că, prin Porta Nuova, Milano a renăscut și va fi o gazdă excelentă pentru Jocurile Olimpice de Iarnă 2026.
Studiu de caz din România: Palas Iași
Palas Iași, proiect dezvoltat de grupul Iulius, este primul proiect bine articulat de regenerare urbană din România. Inaugurat în 2012, Palas Iași a beneficiat de investiții totale de 310 milioane de euro, dintre care 85 de milioane de euro au fost destinate facilităților de utilitate publică – parcare subterană, modernizare infrastructură, consolidare clădiri isotrice. Numărul companiilor (IT, outsourcing, banking) găzduite de complex a ajuns la 50, iar bugetele local și de stat au beneficiat de peste 39 de milioane de euro în cei 9 ani de la inaugurare.
Pe partea de sustenabilitate, Palas Iași oferă locuitorilor un parc de 50.000 de metri pătrați și locuri de parcare pentru 500 de biciclete.
Acest infografic este relevant:
În afară de Iași, putem da și alte exemple de orașe care trec prin trasformare urbană cu beneficii vizibile pentru locuitori: Oradea, Alba Iulia, Cluj, Timișoara.
În documentarul următor, expertul senior în dezvoltare urbană în cadrul World Bank Marcel Ionescu-Heroiu, expertul în urbanism Grațian Mihăilescu, sociologul Barbu Mateescu, dr. arhitect urbanist Radu Radoslav și conf. dr. arhitect Dragoș Ciolacu ne explică de ce este esențial să construim orașe prietenoase pentru locuitori și ce presupune regenerarea urbană:
Un cetățean dintr-un oraș gri, acoperit de graffiti-uri urâte, are altă viziune asupra țării în care trăiește decât unul care trăiește într-un oraș ceva mai colorat și prietenos, chiar dacă țara este aceeași. Sunt arhitecți și psihologi care pot să spună cât de important este să mai elimini din tenta asta de gri, care domină foarte multe spații urbane din România, explică sociologul Barbu Mateescu.
