cazul Raluca Stroescu (II)

am promis ca revin, asa ca o fac ( desi nu prea am mare chef dupa ce am mai citit diverse comentarii si articole, care de care mai inteligente si ipocrite). pe scurt:

– un domn blogger, de admirat pentru performantele in presa citizen si traditionala, se intreaba unde sunt ong-urile in acest caz. intrebare fara rost. spuneti-mi si mie un ong, din .ro,  care a fost infiintat si militeaza din pasiune pura pentru ideea pe care o apara! ong-urile sunt mici unitati comerciale care mananca bani de la surorile occidentale, asigura liderilor sai venituri lunare de invidiat sau sunt mici umbrele pentru interese mai mult sau mai putin obscure, y compris politice.

– asistam la un discurs concertat impotriva multinationalelor. oameni buni, ati trait vreodata cu impresia ca multinationalele sunt societati de binefacere?! NU! ceea ce conteaza este marja de profit. punct! iar daca nu va convine, inventati metode de protest inteligent, nu va vaicariti ca niste babe bolnave de reumatism. nu tine! daca nu sunteti de acord, emigrati pana nu moare Castro in Cuba sau, mai potrivit, in Coreea de nord, singurele teritorii cvasi-libere de multinationale. da, stiu, va veti intreba ce forme de reactie inteligenta fata de multinationale sunt posibile. vin cu un exemplu: italienii, care se pricep atat de bine la „fast food” savuros si traditional ( bruschete, focaccia, pe care le gasesti la orice colt de strada) incat fast food-urile americane abia se taraie sau uneori dau faliment. 

– pana la urma a accepta sau nu sa fii sclav la locul de munca tine de inteligenta fiecaruia. frica de ziua de maine, cand ai rate la casa sau/si copii de crescut? Da, exista! dar cine nu a descoperit metode sa se apere, sa fie sigur ca gaseste de munca a doua zi daca situatia devine de nesuportat, e nitzelus handicapat.

intr-o singura situatie, nu ai ce sa faci si pierzi controlul: daca Dumnezeu iti pune in carca o tragedie ( accident, boala grava etc )

restul, scuzati-ma, e prostie!

dar, asa cum spuneam, despre morti numai de bine!

ps: si daca va simtiti rau, Doamne fereste, mergeti aici sau aici. spitalele astea, cum or fi ele, nu au marja de profit si nu platesc comision unor oameni din firma la care lucrati pentru a va inscrie ca pacienti. a bon entendeur salut!