Ateliere fara frontiere reciclare computere

Șoseaua Olteniței, 105.
Pe vremuri funcționa aici un institut de cercetări cu nume complicat, ceva cu cazane industriale, nebunii de-ale industriei socialiste.
Trec de doi căței placizi care țin de urât portarului.
În clădirea turn a fostelor birouri de proiectare s-au instalat ceva cabinete medicale. În halele de producție, niște service-uri auto.

Peisajul e de joc video +16 ani, cu Pământul după o apocalipsă nucleară.

În ultima hală se intră pe bază de cartelă cu cip.
Înăuntru, curat și ordine.
Aici se hotărăște soarta computerelor vechi sosite de prin companii. Computere care au rulat proiecte, situații financiare cu milioane de euro, mașinării în fața cărora oameni și-au petrecut un sfert din viață.
Le aduce în hală o dubiță pictată cu imagini vesele.

Ateliere fara Frontiere hala

Niște angajați le descarcă, le consultă și, dacă mai au ceva viață în ele, le repară și le trimit apoi, curățate și frumos ambalate, copiilor și ONG-urilor din toată România.
Dacă nu mai sunt bune de nimic, computerele ajung la dezansamblare, iar piesele sunt trimise la reciclare.

Ateliere fara frontiere reciclare computere

O parte dintre bannerele mesh care flutură pe blocurile din România ajung tot în această hală. Sunt tăiate, cusute și transformate în sacoșe, în mape, în protecții pentru tablete.

În hala aceasta funcționează Ateliere fără Frontiere.
Sunt vreo 20 de angajați în parcurs de inserție socială, iar șeful Atelierelor este Patrick Ouriaghli, un francez stabilit în România, care de câțiva ani face niște lucruri extraordinare.

Angajați: oameni cu vieți distruse, fără locuință, marcați de dependențe (alcool, droguri), victime ale unor ghinioane teribile, fără familie.
Oameni pe care nimeni nu i-ar angaja, în starea în care sunt când vin pentru reinserție socială la Ateliere fără Frontiere.
Fiecare dintre ei are o poveste de roman.

La sedințele plenare participă toți angajații

Sala de ședințe este dublu funcțională – servește și drept cantină.

Angajații se adună. Aduc scaune.
Patrick Ouriaghli (foto) a desenat pe un board situația producției: ce secție a depășit planul, care nu l-a realizat.

Se discută cu calm, dar Patrick insistă că fără eforturi mai mari nu vor supraviețui peste iarnă.

ateliere fara frontiere

Încasările sunt pe minus cu 20%.
Situație dificilă, dar nu e vina angajaților. Ei își fac treaba. Materia primă – computerele uzate, dacă ar fi mai multă, ar rezolva problema.

Ateliere fără Frontiere trăiește de câțiva ani pe muchie de cuțit. Nici un ajutor de la stat (de ce nu ne miră?).
Aproximativ jumătate din banii necesari vin din vânzarea produselor, iar restul din sponsorizările de la diverse companii, printre care BRD Groupe Société Générale este susținătorul de bază al acestui ONG.

Cum putem să-i ajutăm
Pe scurt (pentru că voi reveni), reinserția socială la Ateliere fără Frontiere înseamnă că oamenilor aflați în dificultate li se oferă în primul rând un loc de muncă, cu salariul minim pe economie, carte de muncă și asigurări, pe perioadă determinată de doi ani, plus masă la cantină.

În funcție de fiecare caz, sunt consiliați: de exemplu, cum să răspundă la un interviu de angajare, cum să trimită un email sau să caute pe Internet oferte de serviciu după cei doi ani. Unii n-au pus în viața lor mâna pe o tastatură de computer până să vină aici.
Sunt trimisi la medic dacă au probleme de sănătate.
Cei care au trecut de etapa consilierii sunt recomandați pentru angajare în diverse companii.
Faptul că au un loc de muncă unde să meargă timp de cinci zile pe săptămână reprezintă deja cel mai mare pas spre recâștigarea demnității.

Puteți să le întindeți o mână de ajutor foarte simplu: dacă lucrați într-o companie, printați rândurile acestea sau trimiteți-le prin email către șeful IT. Întrebați-l dacă nu cumva prin cine știe de depozit zac computere vechi sau alte chestii de hardware.
Dacă descoperiți astfel de lucruri, luați legătura cu Ateliere fără Frontiere.
Va sosi dubița organizației și le va lua pentru reciclare.
ONG-ul are experiență cu documentația necesară, cu tehnologia de a șterge în siguranță a eventualele date rămase pe hard.

În afară de faptul că veți ajuta niște semeni în dificultate, veți contribui și la protecția mediului.
Până acum, Ateliere a reciclat aproximativ 500 de tone de hardware care altfel ar fi ajuns la gropile de gunoi cu tot cu componentele toxice.

Pentru eficiență, se preiau doar cantități mai mari de hardware. Dacă vreți să donați un singur computer vechi, soluția este să-l aduceți dvs. la Ateliere.

Donez și eu
Prima companie sau organizație care va face o donație de tehnică de calcul către Ateliere fără Frontiere va primi gratuit spațiu pentru un banner 300×300 pe acest blog, timp de 60 de zile. Trebuie doar să mă anunțați că ați donat.

Nici nu știți ce destine puteți salva.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Close