bitdefender

Sunt destui cei care se blochează, ba uneori devin agresivi verbal, când li se atrage atenția că tocmai au share-uit online o știre falsă (fake news).
Antrenați încă de la grădiniță să creadă orbește în diverse autorități, o seamă de adulți sunt convinși că „dacă așa scrie pe Internet, așa e”.
Ignoră realitatea, aceea că Internetul este un spațiu liber în care postează și zurlii, și ticăloși, nu numai utilizatori onești.
Gugumănii incredibile – de la uriași care au populat România în antichitate, la tunelurile energetice întinse din Bucegi până în Egipt, și până la bicarbonatul panaceu – Internetul este plin de fake news devenite virale.

Acestea sunt exemple de informații care, deși false, sunt oarecum benigne.
Însă majoritatea fake news de impact sunt răspândite online ca „arme” ale unui război informațional, cu scopul de a diviza etnic sau religios comunități, de a înspăimânta și a manipula credulii, de a avantaja/compromite candidați în alegeri sau de a justifica războaie.
Important: nu numai grupuri oculte sau indivizi săriți de fix răspândesc fake news, ci uneori și mass-media oficiale.

De ce ar răspândi cineva informații false pe Internet.
Care sunt scopurile:
Banii. Cu abilitate, un proprietar de site specializat în știri fanteziste cu audiență internațională poate câștiga de câteva ori mai mult din reclame online decât a investit in salariile „redactorilor” și în hosting.
Coagularea unor comunități care pot fi exploatate apoi. Influența.
Frica unește oamenii. Trebuie doar să creezi un dușman iluzoriu, Reptilienii – de pildă 😊, să-i construiești respectivului inamic o imagine online solidă, înspăimântătoare, și în majoritatea oamenilor se trezește spiritul belicos. Devin ușor manipulabili, mândri că salvează omenirea de pericole iminente.

Rețeta cu care nu dau greș ”cavalerii dreptății” manipulatori: amestecă fapte reale cu minciuni gogonate.

„O minciună repetată de o mie de ori rămâne o minciună, dar o minciună repetată de un milion de ori devine adevăr“, spunea Joseph Goebbels, ministrul propagandei în regimul lui Adolf Hitler.

Războiul informațional. Unele servicii de informații au departamente specializate în online fake news.
În momente importante, gen alegerile legislative sau prezidențiale, respectivele echipe reușesc cu abilitate să influențeze deciziile unor mase de alegători în țările vizate.
S-au reușit, ocult, chiar schimbări de regim în unele regiuni prin fake news viralizate prin rețele sociale.
Concurența economică. Sunt lansate zvonuri care denigrează produsele concurente. Vânzările scad.
Un recent exemplu autohton: „știrea” viralizată pe Facebook cum că puii (sub un anumit brand) din galantarele supermarketurilor sunt vopsiți artificial în galben.

parental control

The Fake News Detective
Producătorul de soluții de securitate Bitdefender propune un joc, The Fake News Detective, pe care părinții îl pot încerca cu ai lor copii – cei mai mărișori și care au început să consume informație online.
Este un antrenament al logicii, în urma căruia copiii (și cei mari, totodată 🙂 deprind algoritmii detectării fake news.

Cum se desfășoară jocul:
1. Printați câteva știri, reale și false, pe care să analizați cu copiii. Proba: descoperă știrile false!
2. Invitați-i să răspundă la câteva întrebări legate de respectivele știri. Răspunsurile îi vor ajuta în detectarea fake news:

a) Cine a făcut afirmațiile din știre. Cine a scris-o? Ce știm despre autor? Cine a publicat-o?
b) Cine ar putea fi interesat de știrea respectivă? Cui îi este adresată?
c) Care sunt mesajul și ideea principale? Sunt pozitive? Atacă pe cineva? Știrea aduce beneficii cuiva?
d) Lipsesc elemente importante ale știrii: surse și declarații credibile, când și unde s-a întâmplat fapta etc?
c) Face cineva bani cu știrea respective? Oare cineva a plătit pentru ca știrea să fie publicată?
d) Tu ce crezi, știrea e adevărată sau falsă?

The Digital Doctor

Al doilea joc sugerat de Bitdefender, pe care părinții îl pot încerca cu copiii, este The Digital Doctor.
Alegem o știre online, care va fi „pacientul”. Copilul și părintele vor fi „medicii” care stabilesc dacă știrea e „bolnavă” (fake news) sau „sănătoasă” (reală).
Cum se desfășoară jocul:
a) Studiem adresa site-ului (URL). Este ceva dubios?
b) Calitatea editorială. Dacă site-ul e plin de greșeli de ortografie sau typo, stilul șchioapătă sau la finalul unei fraze întâlnim cinci semne de exclamare, deja site-ul nu prea prezintă încredere.
c) Măcar una dintre afirmațiile importante din știre are un link către o sursă credibilă? Personajul care face declarațiile în știre există cu adevărat (Google check)?
d) Imaginile și fotografiile care ilustează textul au sursa menționată, sunt legate direct de subiect sau sunt generice? Par modificate grosier în Photoshop? Dacă citim o știre că sub Retezat s-a descoperit un tunel secret, iar ilustrația e generică (un munte oarecare), și nu cu cei care l-au descoperit, știrea e dubioasă.
d) Știrea e prea frumoasă sau prea înspăimântătoare pentru a fi adevărată?
e) Apare informația respectivă și pe site-uri respectabile?

Cum astăzi este 1 Iunie, aceste jocuri sunt tocmai potrivite.
Iar părinții care doresc o navigare sigură pentru copiii lor pe Internet pot activa modulul de Control Parental pe  Bitdefender Total Security 2019.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Close