Un diplomat străin, după ce a văzut drumul construit de Cornel Stanciu cu doar câțiva oameni:
– Domnule Stanciu, nu vreți, vă rog, să vă ocupați puțin și de construcția autostrăzilor în România? Păreți foarte potrivit!

Cum vii dinspre Brașov și treci de comuna Bunești, trebuie să ignori peisajul și să încleștezi volanul: ai intrat pe, probabil, cel mai prost drum din România. Pojghițe de asfalt vălurit ciuruite de milioane de cratere.

Viscri Programul de cooperare elvetiano-roman (6)

Drumul e totuși frumos, așa străjuit de plopi bătrâni, încărcați de vâsc.

Viscri Programul de cooperare elvetiano-roman

Și cu plopii ăștia e o poveste: unii oameni ai locului au vrut să-i taie dintr-o hărnicie stupidă. Au fost salvați de Fundația Mihai Eminescu, care i-a cumpărat cu o sumă uriașă (150 de milioane de lei, cu 16 ani în urmă) și acum fac parte din patrimoniul zonei.

Viscri – muzeul locuit
După ce ai obosit volanul cu slalomul printre cratere, ajungi în cel mai cunoscut sat românesc în lume, Viscri.
Adevărat muzeu în aer liber, dar locuit.
Peri bătrâni pe marginea drumului, cișmele cu jgeaburi la care să se adape vitele, case vechi de la anii 1700-1800 restaurate cu atenție.
Iarbă verde.
Timpul curge calm, dincolo de porțile mari și de obloanele trase peste ferestre.

Sașii care întemeiat satul cu sute de ani în urmă au plecat. Le-au rămas doar numele pe ziduri.
Datorită și prințului Charles, care a cumpărat și restaurat o casă în zonă, Viscri a fost salvat.
În afară de gospodăria unui încăpățănat, nu vezi termopane de plastic sau văruieli în culori chimice, roz sau mov turbat, la mare modă acum prin satele săsești din Transilvania.

Viscri Programul de cooperare elvetiano-roman (15)

Deși când am trecut noi nu începuse încă sezonul turistic, Viscri adunase deja destui străini, încântați să vadă, ca-n filme, căruțe sau cireada de vaci care se alcătuiește din poartă în poartă, plecând spre pășune în fiecare dimineață.
Muzeele din Occident angajează actori care simulează viața din vechime. La Viscri, nimeni nu joacă vreun rol, oamenii chiar așa își duc traiul.

Viscri Programul de cooperare elvetiano-roman (12)

Apare însă o problemă.
Dacă ești turist mai vioi și nu ai venit să lenevești între mesele copioase de la pensiuni, nu prea ai mare lucru de făcut în Viscri.
Vizitezi biserica fortificată și muzeul satului, te lași plimbat cu căruța până la atelierul de cărămidă sau stână și cam atât.

Viscri Programul de cooperare elvetiano-roman (13)

În zonă însă, pe o rază de zeci de kilometri, ai ce descoperi.
Peisajul a fost modelat de sași începând cu secolul al XII-lea. Au defrișat din păduri pentru pășuni, dar au lăsat ici-acolo câte un stejar bătrân sub care să se adăpostească vitele de arșiță. Toamna dădeau drumul la porci care mâncau ghinda căzută.
Stejar aveau din belșug de la natură. Astfel că au adus și plantat pini pentru lemn de esență mai moale. Peisajul s-a păstrat în cea mai mare parte – recunoști un sat săsesc după copacii seculari răzlețiți pe pășuni și după pădurile de pin.
Botaniști din toată Europa vin fascinați de locurile acestea: fânețele au câte 120 de specii de plante diferite pe metrul pătrat, o biodiversitate greu de găsit în altă parte pe continent.

Viscri Programul de cooperare elvetiano-roman (5)

Putem face mai mult
O mână de oameni de la Fundația Adept Transilvania – după ce s-a străduit ani de zile să-i convingă pe noii locuitori ai satelor săsești că bogăția lor nu va sta în termopane și acoperișuri de tablă roșie, ci în păstrarea cu grijă a ceea ce au găsit când s-au mutat aici – au pornit să dea un nou impuls turismului în zonă care să aducă prosperitate locuitorilor.

Viscri Programul de cooperare elvetiano-roman (21)

Cornel Stanciu, fost campion la mountain bike, cunoaște ca nimeni altul pădurile din zonă.
E greu să-l prinzi: aleargă de la o casa săsească din 1837 pe care o restaurează, la aeroportul din Târgu Mureș unde petrece niște turiști străini. Apoi prin păduri, să vadă cum merge proiectul său. E genul de om care adună de pe drum pet-urile și gunoaiele aruncate, mormăind nervos.

Începutul cu cinci biciclete
În 2008, Fundația Adept a cumpărat primele cinci biciclete.

Viscri Programul de cooperare elvetiano-roman (17)

Ne-am dat seama însă că oamenii nu vor veni să pedaleze în zonă dacă nu au garanția unor trasee amenajate. Aveam drumuri faine pentru bicicliști, dar dacă ploua, deveneau impracticabile.
Ghizi care să vorbească bine o limbă străină, dar să și știe drumurile prin pădure, nu prea erau.

Viscri Programul de cooperare elvetiano-roman (19)

Așa că ne-a venit ideea să construim primul traseu pietruit pentru bicicliști.
Nu știam nimic despre asta, ne-am documentat, ne-au mai ajutat voluntari din străinătate și în 2011 am inaugurat primii 7 kilometri.

Acești 7 kilometri ai drumului pilot au fost dovada că Fundația Adept poate face treabă bună în zonă și în 2013 a obținut o finanțare mai consistentă de la Programul de Cooperare Elvețiano-Român*, astfel încât traseul să lege, pe o distanță de 80-100 de kilometri, satele săsești, de la Viscri până la Sighișoara.
Traseul merge mai mult prin păduri.

Ce pot face doar cinci oameni hotărâți
Într-o lună, dacă vara nu va fi foarte ploioasă, drumul pentru biciclete între Viscri și Sighișoara, de 80 de kilometri, cu trecere prin Bunești, Criț și Saschiz, va fi gata 100%.

Viscri Programul de cooperare elvetiano-roman (9)

E un drum ecologic, lat de 80-90 de centimetri, consolidat cu piatră, pentru ca turiștii să nu se împotmolească prin noroaie dacă plouă.
Din banii elvețieni se va face și marcarea traseului, iar o aplicație-ghid pentru smartphone este aproape gata.

- Câți oameni au construit drumul acesta de 80 de kilometri? - Eu, împreună cu patru băieți din sat, plus un tractor special, mai îngust.
– Câți oameni au construit drumul acesta de 80 de kilometri?
– Eu, împreună cu patru băieți din sat, plus un tractor special, mai îngust.

Cum bicicletele transformă turismul în zonă
Pentru cei care nu au făcut turism pe bicicletă vreodată, drumul poate părea o potecă oarecare.
Însă „poteca” aceasta este capabilă să schimbe interesant economia locului.

De când cu drumul, în zonă s-au deschis încă 15 pensiuni și au apărut patru centre de închiriat biciclete.

Viscri Programul de cooperare elvetiano-roman (10)

L-am întâlnit la Viscri pe un jurnalist englez care a mers din Marea Britanie până în Australia pe bicicletă (a scris și o carte pe tema asta).
A adus deja cinci grupuri de turiști străini amatori de mountain bike. Ultimul grup tocmai plecase și avusese în componență doi ironman.

Viscri Programul de cooperare elvetiano-roman (8)

Prelungim sezonul turistic, din martie până în octombrie. Toamna e nemaipomenit să te plimbi cu bicicleta pe traseu.
De asemenea, pensiunile și serviciile turistice din cele opt sate prin care trece drumul vor fi revitalizate – spune Cornel Stanciu.

În urma parteneriatului, specialiști în turismul pe bicicletă din Elveția au venit, au testat drumul și le-au arătat ghizilor locali din experiența lor. Au plecat mulțumiți.

Un drum spre viitorul turistic
La micul dejun de la pensiunea din Viscri la care am tras, am zărit pe bufet un castron cu o cremă bej apetisantă. Să fie fasole bătută?
Nu, domnule, e smântănă de aici din sat. Așa arată smântâna adevărată, nu albă cum știți dumneavoastră de la supermarket – a râs doamna care avea în grijă bucătăria.
De aceea vin turiștii la Viscri și în alte sate săsești. Să descopere o parte din originea veritabilă a vieții în parte pierdute.

Din cauza drumului dezastruos, Viscri este o localitate izolată cum vii de la Brașov. Puține mașini se încumetă să-și pună la încercare suspensiile prin gropi.

Cinci oameni, cinci săteni, cu ajutor din Țara Cantoanelor, au construit în doar doi ani cât nu vor construi alții multă, multă vreme de acum încolo: un drum și un viitor turistic pentru zonă.

Foto: Cătălina Filip

Pe aceeași temă: Comoara din Carpați

_______________________________________________________

Documentarea pentru acest articol a fost realizată cu sprijinul Programului de Cooperare Elvețiano-Român.

Programul de Cooperare Elvetiano-Roman

* Programul de Cooperare Elvețiano-Român administrează Contribuţia financiară pentru România, aprobată de către Parlamentul elveţian în anul 2009, în valoare de 181 de milioane de franci elvețieni, ca parte a participării Confederației Elvețiene la reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene.
Sunt finanțate peste 250 de proiecte, selectate din perspectiva relevanței lor pentru dezvoltarea României: promovarea creșterii economice și susținerea mediului de afaceri, îmbunătățirea condițiilor de muncă, promovarea gestionării durabile a energiei, îmbunătățirea siguranței și securității publice, educație, cercetare și susținerea societății civile.

6 Comments

  1. As dori sa fac un concediu la viscri si sa iu vountar in trun program cum ma pot inscrie am studi si experienta in timplarie .putin in constructi si lacatus mecanic

  2. Multeee felicitari pentru munca depusă
    Toata stima!

  3. Horosanu Gheorghe Dambla

    Ma bucur din inima cu multa placere pentru oamanii care fac ceva deosebit in jurul lor. Felicitari. Dambla.

  4. felicitari lor ca au luat atitudine

  5. Am fost, vazut, pedalat. Locuri extraordinare, oameni minunati. Astfel de oameni trebuie promovati.

  6. dar un traseu pe 4umaps, osm, gmap?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Close