Chris Simion
Îmi trimite mesaj regizoarea și scriitoarea Chris Simion:
Hello! Avem pentru tine un cadou de Crăciun atipic: patru locuri pentru sâmbătă, 20 decembrie, ora 19, la Teatrul de pe Lipscani, la avanpremiera oficială a spectacolului STUDII DESPRE IUBIRE.
Spectacolul cu care am fost săptămâna trecută în festival în Germania, la Dortmund, și care a „rupt”. După eseul lui Ortega y Gasset, în maniera teatru – dans, pe muzica lui Tiger Lillies, grav ironic și plin de umor.
Cu: Carla Maria Teaha, Irina Strungăreanu și Denis Bolborea.
Scenariul și regia: Chris Simion. Durata: 1 h 15 min ( cu tot cu aplauze).
Un proiect: Chris Simion theatre & more.
Afișul:
Chris Simion
Concurs: Lăsați un comentariu cu o scurta povestire (câteva fraze) despre prima amintire legată de Moș Crăciun.
Cele mai interesante două povestiri vor fi recompensate cu câte o invitație de două locuri la spectacolul din 20 decembrie.
Termen limită: miercuri 17 decembrie.

5 Comments

  1. Heh, cartea asta a fost o ieșire din zona de confort pentru mine în liceu. Aș vrea tare mult să văd piesa!
    **
    Prima mea amintire legată de Moș Crăciun este din grădiniță. La serbare, mama mă îmbrăca cu costumul popular și vorbea cu alte mămici despre cum nu s-a găsit niciun Moș mai grăsuț și a trebuit să se costumeze soțul educatoarei, care era slăbănog. Toate sperau să nu-și dea seama copiii că era un om normal deghizat. După serbare, când am mers la Moș să-mi iau cadoul și să fac poză cu el, am fost cât se poate de serioasă și nu am spus nici unui copil că nu era Moș Crăciun adevărat, pentru că nu voiam să fie dezamăgiți.

  2. Sa fi avut vreo 4-5 ani, deja intuiam cum stau lucrurile de fapt cu Mos Craciun, insa ai mei in acel an au creat atmosfera Craciunului mult mai bine. (Sau asa imi amintesc; oricum.) Colinde, brad, povesti, zapada, perfect. De mic insa, eram sceptic. Nu credeam ca voi primi ceva care sa-mi placa. Dar speram insa sa ii deconspir pe ai mei, si sa obtin astfel o satisfactie. Hehe!

    Asa ca m-am pus in pat si am inceput panda. Am rezistat atunci pana aproape de miezul noptii. Dar cumva; am adormit.

    M-am trezit in timpul noptii, iritat de eroarea ce o comisesem.

    Mi-a trecut repede cand am vazut cadoul. O macheta a unui Suzuki Vitara rosu. Model cu interior atent lucrat, cu usi care se deschideau si un miros pe care inca mi-l pot aminti, undeva intre manufactura si parfum. Mi-nu-nat!

    Ulterior i-am multumit lui Mos Craciun, Mos Nicolae, alor mei, Doamne Doamne, postasului; oricui. Fara discriminari.

  3. Mos Craciun?…hehehe…Mos Gerila…ca eu pe ala l-am cunoscut prima oara. Poate ca tanjeam dupa Mos Craciun dar Acela exista numai pe cateva reviste de colorat pe care le primeam din occident…Mos Gerila era un mosh care statea la program si imi taia toata pofta de a mai primi cadouri. Pentru ca parintii trebuiau sa ma rupa de obisnuintele cotidiene legate de somn si sa ma tarasca pana la serviciul lor, care totusi exista, prin mijloacele de transport in comun…asa cum erau ele pe atunci. Adica pline ochi si pe scara. Apoi mai era si acea nedreptate care se facea si pe atunci. Copiii primeau ei aceleasi daruri, ca in comunism, insa copiii de sefi aveau volume duble, triple… si erau destul de ingamfati…Nu stiu ce sa zic or fi tocmai sefii de acum? Ei si mai erau si alti copii care nu primeau nimic, nici macar o nuielusa, pentru ca parintii lor “calcasera pe bec”, si boceau pe acolo si nu intelegeau de ce oare mosul este asa de nedrept. Sincer, cand vedeam acele scene nu puteam sa ma infrupt din acele cateva dulciuri primite, fara sa le rup si lor macar o bucatica. Ce sa-mi aduc aminte? Ca faceam lista de dorinte si practic ai mei achitau rate la casa in care traiam? Si nici nu ne ajungea de pe o zi pe alta sa mancam. Oare cate masinute, elicoptere, avioane pe care le vedeam prin diferite reviste nu mi-as fi dorit…Erau pe acele timpuri niste salupe cu baterii, pe care o bateam pe mama in fiecare zi sa imi cumpere una. Recunosc ca si acum mi-a ramas in minte:)…Traiasca Craciunul….si…Sa vina Mosul!

  4. Cand eram mica, gaseam cadourile de la Mos Craciun dimineata. Desi eram foarte bucuroasa sa primesc darurile, eram si foarte ‘suparata’ 🙂 in acelasi timp pentru ca nu il vedeam pe acel Mos adevarat care cica venea de departe, ajungea exact cand eu dormeam, nu facea niciodata galagie (astfel incat sa il aud 🙂 )si nici nu putea sta mult pentru ca treabuia sa ajunga la toti copiii din lume!
    Si imi mai amintesc faptul ca intr-un an am incercat sa nu adorm (eram f hotarata sa nu-l las pe Mos Craciun sa-mi scape!) si evident ca am adormit, si evident ca Mosul a venit imediat ce am adormit eu si n-a vrut sa ma trezeasca 🙂
    PS. Acum mi-as dori sa fiu din nou copil si sa cred cu adevarat intr-o lume plina de magie in care Mosul e cel care ne aduce daruri & ne implineste toate dorintele 🙂

  5. Eu imi amintesc o intamplare funny dar la vremea respectiva a fost o tragedie

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Close