Undeva la margine de București, la Cernica.
Câteva zeci de oameni, câteva computere care controlează instalațiile și doi roboți produc milioane de sticle de votcă Stalinskaya și de gin Wembley pe an.
În ziua în care am vizitat fabrica, pe una dintre benzile de producție defilau sticle de votcă cu destinația Azerbaijan, iar pe cealaltă, un lot pentru hipermarketurile românești.
Cu votca românească Stalinskaya este aprovizionat și întregul corp diplomatic acreditat la Beijing. Mai ajunge și în Chile, Georgia, Republica Moldova, Ungaria, Cehia și la comunitățile de români din Italia sau Spania.
Cum se fabrică votca
Să faci votcă e, teoretic, foarte simplu – spune directorul Florin Radulescu: amesteci alcool de 96 de grade cu apă și obții o băutură de vreo 40 de grade. Să fabrici o votcă de o calitate excepțională este foarte greu însă.
Fabrica Stalinskaya (în proprietatea companiei Prodal 94) are foarte puțini angajați.
A fost retehnologizată în 2007 cu cele mai scumpe și performante instalații din lume, care fac acum aproape totul.
„E recomandat ca în industria alimentară mâna omului să aibă cât mai puțin contact cu produsele de pe banda de fabricație, pentru că oamenii mai pot face greșeli care pot influența calitate finală”– explică Florin Rădulescu.
Fabrica Stalinskaya extrage apă din puțuri cu adâncimea de 180 de metri, pe care o purifică prin osmoză inversă.
Pe poarta intră cisterne cu alcool, a cărui calitate este controlată în laborator cu un gaz cromatograf complet computerizat.
Computerul dă verdictul: alcoolul corespunde, intră în producție. Nu corespunde, pleacă din fabrică.
Totuși computerul ale limitele lui: poate stabili cu precizie compoziția fizico-chimică a alcoolului și a votcii, dar nu are gust.
Pentru asta e nevoie de un nas și o limbă omenești care să deguste alcoolul și produsul finit, votca.
Una dintre valorile de patrimoniu ale Stalinskaya este domnul Ciulei, master blenderul, cu o experiență de 40 de ani în industrie:
Omul intervine și la controlul final. O echipă de doamne cu un ochi ageri scrutează fiecare sticlă de pe bandă. Au o acuitate vizuală extraordinar de antrenată, astfel încât detectează și cea mai mică impuritate din lichid.
Se întâmplă însă extrem de rar ca o sticlă să fie retrasă de pe bandă. Instalațiile computerizate își fac bine treaba.
La final, după ce sticlele au fost umplute și sigilate, sunt preluate de roboți care construiesc box-urile de carton și le așază cu precizie pe paleți.
Sticlele de votcă Stalinskaya și de gin Wembley pleacă în țară sau la export.
Un clip pe care l-am filmat pe linia de producție:
Probabil cel mai premiat brand alimentar românesc
Anul acesta, Stalinskaya s-a întors cu o medalie Double Gold de la cel mai mare concurs mondial de băuturi spirtoase desfășurat la San Francisco. Stalinskaya este prima vodcă din România care câștigă un astfel de premiu.
Aur a luat și la concursul mondial al consumatorilor SIP Awards, dar și în China și Belgia. A fost jurizare „blind”, degustatorii neavând niciun fel de informații despre țară, brand sau producător.
Chiar și rușii, deși au privit drept hazlie participarea românilor la concursul lor de votci (cu premierea la Cannes, pe covorul roșu al festivalului), la final s-au înclinat în fața Stalinskaya și i-au dat medalia de aur:
Birourile Prodal sunt pline de trofee și diplome internaționale, atât pentru Stalinskaya cât și pentru Wembley London Dry Gin, la care s-a muncit trei ani:
Pentru nopțile albe, de sărbătoare
Iarna aceasta Stalinskaya vine în două noi sortimente.
Stalinskaya Silver, filtrată cu ioni de argint, cu transparență cristalină și gust catifelat, la 40 de grade.
Stalinskaya Blue, o votcă puternică la 45 de grade, purificată în trei etape succesive.
Și dacă le beau, cum spuneam, diplomații din Beijing, am putea să le degustăm și noi, cu măsură, în zilele de sărbătoare care vin.
Pont: dacă barmanul ia sticla de votcă de pe raft și toarnă în pahar, sau, mai rău, pune și un cub de gheață, înseamnă că e total nepriceput. E recomandabil să pleci și să cauți un bar mai bine pregătit.
Votca de calitate trebuie să fie scoasă din frigider, ba chiar din congelator atunci când o torni în pahar, ca să te bucuri pe deplin de spiritul ei.
Sărbători tihnite și vesele!
