Celebrul de acum polițist Godină a dat search pe Google cu paragrafe din lucrarea de doctorat a șefului său. Nicio mirare în privința rezultatelor returnate: sunt pasaje în lucrarea șefului care sună absolut identic cu cele dintr-o altă carte apărută anterior.
Să te lauzi acum cu doctoratul în România a devenit ridicol. Sunt atât de mulți „doctori” demascați cum că au obținut acest titlu prin furt intelectual, încât și cei care au muncit ani întregi, cinstit, pentru o astfel de recunoaștere a competenței sunt puși sub semnul suspiciunii.
E de mirare că indivizi sfertodocți precum Becali nu sunt și ei „doctori”. Poate nu i-a interesat.
Însă titlul de doctor nu este doar o chestie onorifică, de trecut pe cartea de vizită, ci vine cu niște avantaje substanțiale: dreptul de a ocupa posturi importante, salarii mai mari, avansări.
Cam ca celebra doamnă-ospătar de la Casa Scriitorilor care a devenit membră a Uniunii Scriitorilor doar din simpatia consumatorilor literați, și care, dacă dorea, se putea bucura de toate avantajele statutului de creator de literatură.
Inflația de doctori pe bază de plagiat este doar vârful icebergului. Incompetența profesională s-a construit solid și perseverent în România în ultimii 25 de ani: facultăți particulare sau de stat la care examenele se trec pe bază de bani strecurați de studenți la profesori, lucrări de licență cumpărate, profesori universitari rămași cu mintea în secolul trecut.
În Germania, există obiceiul ca profesioniștii cu competențe deosebite să-și treacă în fața numelui cuvântul „doktor”.
Și sunt respectați. Nu numai că titlul le este acordat numai după o verificare intelectuală riguroasă, ci și pentru că cei prinși (uneori doar bănuiți) de plagiat sunt obligați să-și dea demisia imediat, indiferent de cât de înaltă e funcția.
Câteva exemple, aici.
La noi cine să retragă titlurile în cazul unor plagiate flagrante sau cine să dea semnalul către universități?
Domnul Curaj – cel mult prea lăudat la instalare? Cati Andronescu? Să fim serioși! Nu sunt decât niște rotițe într-un sistem putred care pute de la distanță.
3 comentarii Adaugă comentariu
Sunt si mai multe diferente…de exemplu angajatii de la finante din Germania care au venit la o firma sa instruiasca personalul cum sa completeze corect formulare ca sa evite greseli in completarea actelor pentru export si nu ca sa faca planul de amenzi…
In Bavaria, zona in care locuiesc, nu doar persoanele care au doctoratul mentioneaza acest lucru pe cartea de vizita ci si cele care au licenta, master.
Este destul de greu sa iei si Abitur-ul aici (Bacalaureatul).
Din clasa a Va, in baza notelor obtinute, copiii sunt repartizati la scoli „profesionale” sau la gimnazii.
Am vrut sa trec si eu pe cartea de vizita titlurile, insa mi s-a spus ca este exclus pana cand diplomele nu imi sunt recunoscute. Procesul inseamna traducerea diplomelor, trimitere lor catre comisia de specialitate, impreuna cu mai multe formulare completate…Asa ca am atras atentia ca vin dintr-o tara europeana si ca poate nu este nevoie sa mai aloc atat timp pentru acest lucru.
Insa raspunsul a venit prompt: daca nu trimit diplomele spre verificare si recunoastere, nu am dreptul sa mentionez aceste titluri pe …cartea de vizita!!! Pot sa le scriu doar in limba romana si sa precizez in paranteza limba. Cam la nivelul asta este rigoarea nemteasca atunci cand este vorba despre studii…
…desi unii nemtii se plang ca Germania nu mai e ce-a fost:).
Perfect, Carmen, multumesc mult pentru o completare foarte utilă de la fața locului.