Spectatorii își pierduseră răbdarea și aplaudau răzleț din când în când. Concertul ar fi trebuit să înceapă de 20 de minute și totuși pe scenă nu apăruse nimeni.
Prin cupola Ateneului răzbăteau surd tunetele.
„Stimați spectatori, din cauza vremii nefavorabile, artiștii Venice Baroque Orchestra se deplasează greu de la hotel. Concertul va începe peste zece minute. Vă mulțumim pentru înțelegere” – au purtat difuzoarele într-un târziu o voce.
Duminică seara a fost potop în București.
Vreo jumătate de oră, valuri de apă au curs din cer, iar artiștii italieni nu au putut să își riște instrumentele muzicale scumpe. Au sosit abia când ploaia puternică s-a mai potolit.
Astfel de furtuni, cu cantități uriașe de apă (în vară, la ploaia cea mare din 3 iulie, prin canalizarea de sub Dâmbovița, s-au scurs și 246 metri cubi de apă pe secundă, mai mult decât debitul mediu al Oltului), vor deveni oarecum obișnuite în anii următori, din cauza schimbărilor climatice. O spun specialiștii.
„Noi va trebui să ne adaptăm naturii, și nu invers. Trebuie să pricepem că nu suntem deasupra naturii, că trebuie să ne adaptăm modul de trai și tehnologia la aceste schimbări” – explica expertul european și director Apa Nova, Mădălin Mihailovici, la o recentă conferință pe tema apei în orașele europene, la București.
Cam aceleași probleme în Viena, Paris sau București
La această conferință a fost discutat un studiu al Consiliului Orașelor și Regiunilor Dunării, în care a fost prinsă și capitala României.
Principala concluzie: indiferent de gradul de dezvoltare a țărilor europene, problemele legate de furnizarea apei potabile și de canalizare în orașele mari sunt cam aceleași, fie că vorbim de Viena, București sau Paris.
Principalele cauze: vechimea rețelelor (în centrul Bucureștiului, ca și în alte capitale europene, sunt segmente de canalizare mai vechi de 100 de ani), disponibilitatea redusă a politicienilor în a aproba investiții (explicabilă de altfel, cum vom vedea imediat) și schimbările climatice.
„Avem aceleași probleme. Ne plac orasele vechi, fotografiem încântați fiecare colț de istorie, dar sub aceste orașe tot istoria ne-a lăsat o infrastructura veche. Mai auzim că s-a surpat asfaltul în Florența sau că sunt evacuați parizieni din calea inundațiilor – și abia atunci ne amintim că nu suntem nici deasupra istoriei și nici deasupra naturii” – a completat Mădălin Mihailovici.
Un exemplu: Wolfgang Zerobin, managing director Vienna Waterworks (șeful apelor din Viena), a inserat în prezentarea sa la conferință fotografii cu străzi din capitala austriacă inundate după recente ploi locale (fenomen meteorologic asimilat cu ruperile de nori și așteptat să se producă din ce în ce mai des, din cauza schimbărilor climatice).
Să înlocuiești rețelele de apă și canalizare nu este atractiv politic
Pentru politicieni, este mai puțin atractiv, din punct de vedere electoral și imagine, să aprobe investiții în infrastructura de apă și canalizare.
Lucrările de modernizare nu se „văd” odată finalizate, generează blocaje în circulație și disconfort, iar costurile sunt enorme.
Rezultatul: politicienii se fac auziți doar când se sparge o conductă sau apar inundații.
Unde stă mai bine Bucureștiul
Ca și în cazul calității Internetului, întârzierea tehnologică și lipsa infrastructurii s-au dovedit pentru noi un neașteptat avantaj : pentru că Bucureștiul nu avea un sistem de epurare a apelor uzate, când a fost construită stația de la Glina, au fost aduse cele mai noi instalații și tehnologii, astfel că această stație este una dintre cele mai moderne și eficiente din Europa.
Performanțele în administrarea rețelelor de apă și canalizare din București sunt peste media europeană (concluzia specialiștilor europeni prezenți la conferință), astfel încât Apa Nova și administrația locală vor oferi expertiză altor mari orașe europene.
Un exemplu : programul „A doua țeavă” prin care Apa Nova sponzorizează înlocuirea rețelelor vechi interioare de apă din imobile, pentru creșterea calității apei la robinet, a trezit interesul participanților la conferință.
*În București Apa Nova operează ca administrator 2507 km de conducte apă, 2355 km canal, 66567 cămine de inspecție, 3 stații de producție a apei potabile – Roșu, Crivina, Arcuda și o stație de epurare – Glina.
Rețelele de apă și canalizare sunt în proprietatea Primăriei București.
Sursa foto: Flickr
1 comentariu Adaugă comentariu
Chiar acum se schimbă canalizarea pe Popa Nan. O fi mai bine sau nu, vom vedea.
Cum Acvatot lucrează în colaborare cu o firmă ce se ocupă de asfaltarea de după, am o singură nedumerire: de ce au decopertat complet strada și cele adiacente? De ce au scos piatra cubică ce se afla sub asfalt? Câți bani valorează piatra cubică ce se va vinde și câți bani costă nisipul, smoala și asfaltul pus?