de-a arhitectura

Povestea: acum șapte ani a apărut mugurele Asociației De-a Arhitectura.
Șase arhitecte prietene, mame (vezi la finalul textului cine sunt), au discutat o idee: să-i învețe pe copii, prin niște cursuri interactive și captivante, ce organism complex, viu, fascinant e orașul, cu clădirile, străzile, parcurile și oamenii săi.

Doamnele arhitect au lucrat metodic: au scris un proiect bine articulat, astfel că a fost selectat, prin concurs, spre finanțare, printr-un grant de proiecte culturale al Ordinului Arhitecților din România. Așa a început totul.

După o perioadă de așezare a ideilor și de teste, Asociația De-a Arhitectura a devenit oficială în 2013.
Și de atunci,  de aproape cinci ani, membrii și voluntarii Asociației – arhitecți, urbaniști, peisagiști, ingineri constructori – merg în școli și licee din marile orașe (dar uneori și la țară), unde, în parteneriat cu cadrele didactice, țin cursuri opționale, extracurriculare sau în programul Școala Altfel.

„Noi nu-i  învățăm pe copii arhitectură, ci încercăm cu ei educație civica legată de spațiu”, explică lectorul universitar Vera Marin, arhitect specializat în urbanism, una dintre inițiatoarele De-a Arhitectura.

Și ca să înțelegem mai bine ce fel de ore speciale țin arhitecții, urbaniștii, inginerii și antropologii, merită să povestesc despre programul Urban Up!, desfășurat în precedentul an școlar, în licee din București, Constanța, Brașov, Iași, Timișoara, Sibiu și Cluj:

Un proiect pentru orașul meu este un atelier în care liceenii sunt puși să joace rolul de consilieri locali și lucrează pe diverse scenarii de administrare/dezvoltare a propriului oraș. Are loc un declic în mintea lor de la abstract (Consiliul local, organism cu rol nu foarte clar pentru adolescenți) la concret – de exemplu, dacă cetățenii cer o piscină publică, cum facem, cine alocă fonduri, cum, de unde vin banii etc.

La acest atelier, participanții pot propune idei utile jucând rolul unui oficial care decide cum se cheltuiesc banii publici, pot realiza un tur online pentru oricine ar vrea sa cunoască mai bine locurile care îi plac lui/ei și colegilor lor. Și încă un exercițiu care a prins la adolescenți: Cum am prezenta orașul nostru dacă ar fi un brand?

La Constanța, de pildă, la evenimentul de prezentare a atelierelor Urban Up! a fost invitat arhitectul șef al muncipiului, care a plecat la final cu un dosar cu propuneri din partea elevilor participanți. De pildă, pentru celebra plajă Modern, au apărut idei ca: realizarea unor scări care să facă legătura zona de sus (strada) și plajă, cu platforme intermediare unde să se realizeze locuri de joacă pentru copii și zone de relaxare pentru adulți, cu hamace și foișoare; o zonă îngrădită, special amenajată pentru câini (inspirată din conceptul „Bark Park”) și centru de dresaj; realizarea un amfiteatru pentru spectacole și proiecții în aer liber, pentru a profita de panta terenului; tobogane care coboară direct pe plajă; restaurant pe apă, ce va avea podea din sticlă; amenajarea unui patinoar pe colina de pe plajă, în sezonul rece.
Propuneri perfect realizabile, care ar schimba fericit zona, cu condiția ca primăria să se apuce de lucru.

________________________________________________________________________________

Dacă ai avea ca oaspete un coleg arhitect din străinătate, ce locuri emblematice din București i-ați arăta, să spunem altele decât obiectivele turistice de ghid?

de-a arhitectura  

Am merge mai întâi la Biserica Stavrolopeos, o bijuterie de clădire, care povestește sugestiv o epocă din istoria orașului.

Apoi, în Balta Albă sau în Drumul Taberei, la unul dintre complexurile aflate între blocuri, construite la sfârșitul anilor ‘60, începutul anilor ’70, când principiile din urbanismul funcționalist chiar au putut fi implementate, iar mulți arhitecți din străinătate se uitau oarecum cu invidie, pentru că românii chiar putea să construiască ceea ce li se părea lor că este bine, frumos, corect. Terenul nu era o problemă, iar investițiile erau din fonduri de la stat, care, pe atunci, nu făcea așa economie cum a făcut în anii 80. Din păcate, blocurile construite zece ani mai târziu nu mai sunt deloc de arătat. Poate că apartamentele au devenit mai mari, structura de rezistență mai bună, dar calitatea construcțiilor și a locuirii a devenit mai proastă – de exemplu, spațiile între clădiri și echipamentele de utilitate publică.

Al treilea obiectiv ar fi Parcul Natural Văcărești, care găzduiește o biodiversitate remarcabilă într-un oraș mare – spune arhitect, lector universitar Vera Marin.

________________________________________________________________________

Un alt atelier din programul Urban Up! desfășurat de De-a Arhitectura în licee din țară este Orașul inculpat.
Desfășurat sub formă de debate, cu o parte dintre elevi jucând rolul de „procurori” ai urbei, iar celalaltă, de apărători/avocați, le propune elevilor să analizeze, de pildă, situații practice, de genul timpului petrecut în trafic – timp furat de către oraș din viețile noastre. Astfel liceenii înțeleg mai bine cum caracteristicile spațiului ne influențează viața de fiecare zi.

Informații pe larg, inclusiv evaluări ale programului Urban Up! , tipuri de exerciții – sunt mai multe, conținut video găsiți aici (click și lectură plăcută!).
______________________________________________________________________________

Care ar fi primele trei urgențe ale Bucureștiului, în viziunea dvs., ca urbanist?

Sunt foarte multe de făcut, n-au fost luate decizii la timp și acum suportăm consecințele inacțiunii.

De pildă, transportul în comun ar trebui să fie o opțiune cu adevărat viabilă pentru a rezolva problemele de trafic. Modul cum ne deplasăm în oraș e esențial pentru viața noastră, e vorba de calitatea aerului – acum e groaznică, de câți nervi ne facem și cât timp pierdem în trafic.
Ar trebui să descurajăm folosirea mașinilor personale, pentru că dacă încercăm să fluidizăm traficul prin a face mai mult loc pentru mașini e o decizie greșită.
Deocamdată, ce au făcut ultimii trei primari generali a fost să cumpere device-uri de măsurare a traficului și să încurajeze traficul prin centru prin lărgirea de la Buzești-Berzei, decizie cu care unii profesioniști n-au fost de acord.
Primăria Bucureștiului are roadmap pentru rezolvarea problemelor de trafic, există Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, un cadou de la BERD; e nevoie „doar” să se implementeze măsurile în ordinea în care sunt trecute în acest document.
A doua acțiune esențială pentru București: creșterea calității spatiilor publice.
Pentru centrul orașului există Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU). E vorba de niște planuri urbanistice zonale pentru spații publice în mai multe locuri din centrul orașului, inclusiv cu deviz pentru astfel de lucrări. Și PIDU  așteaptă să fie implementat.

A treia măsură urgentă: locuințe sociale pentru populația săracă. Sunt lungi liste cu cei evacuați din imobilele retrocedate. Dacă nu avem solidaritate cu aceste persoane, copiii lor vor fi niște sacrificați, niște excluși din societate, oameni supărați pe viață și cu potențial antisocial peste 10-20 de ani.
La primării, nu banii sunt o problemă pentru astfel de proiecte, ci lipsa de interes – apreciază Vera Marin.
______________________________________________________________________

La următoarele alegeri locale, mulți dintre elevii participanți la atelierele și la cursurile opționale organizate de entuziaștii de la De-a Arhitectura vor vota.
Exercițiile pe care le fac acum, de înțelegere a funcționării unei comunități urbane, de descifrare a rolului aleșilor în evoluția orașului vor conta esențial în mai buna alegere a rolului pe care îl au cei pe care îi votăm pentru administrația publică locală: consilieri și primari.

De-a Arhitectura, prin voluntarii săi, rezolvă un gol în educația și cultura civică și de aceea cadrele didactice și părinții nu ar face rău dacă ar analiza oferta asociației pentru viitoarele cursuri pentru anul școlar 2018-2019.

Resurse utile, pentru că activitatea și oferta de cursuri De-a Arhitectura sunt complexe și merită să fie parcurse pe îndelete:
Înscrieri pentru elevi, începând de la clasele pregătitoare, până la clasa a XII-a. (click!)

de-a arhitectura
Proiecte pentru școlari, inclusiv aftershool.
Utilă este și pagina de Facebook a asociației. (click!)

____________________________________________________________

Membri fondatori ai Asociației De-a Arhitectura

Corina Croitoru – arhitect, membru al Ordinului Arhitecților din România – Filiala București (OAR B)

Miruna Grigorescu – arhitect, MA management urban, project manager AFI Europe, membru OAR B

Vera Marin – arhitect cu specializare în urbanism, lector universitar, preşedinte ATU, arhitect asociat SQUARE BAU, membru RUR, APUR, UAR şi OAR

Claudia Pamfil – arhitect cu specializare în urbanism, trainer, director Grupul pentru Dezvoltare Locală (GDL)

Mina Sava – arhitect asociat A STIL, membru OAR B, preşedinte Asociaţia De-a Arhitectura

Eliza Yokina – arhitect asociat SYAA, membru OAR B

1 Comment

  1. Gheorghe Petrineanu

    Perfect, succes!

    Dacă la numele proiectelor s-ar evita tentația de a crea calcuri englezești, ar avea poate un spectru și mai larg, prin calitatea de incluziune sociala.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Close