hub arhitectura

Vă povesteam zilele trecute despre un interesant hub creativ din București, Casa AIA, o comunitate formată în principal din arhitecți, dar în care sunt bineveniți și designeri, publicitari, IT-iști aflați în căutarea unui spațiu de lucru convenabil și dotat cu tot ce trebuie.

Șerban Sturdza, academician și până de curând președinte al Ordinului Arhitecților, consideră apariția unor hub-uri creative precum Casa AIA „cel mai important lucru care se întâmplă în București pentru profesia de arhitect” și pentru alți creativi.

„Accesul la comandă, la proiecte pentru un arhitect tânăr este aproape imposibil, deoarece concursuri nu există. Chiar dacă apar investiții publice, acestea nu se fac prin selecții pe baza calității proiectului de arhitectură.
Concursul cu care erai deprins la facultate, atunci când făceai un proiect sau o schiță și te comparai cu ceilalți colegi, nu mai apare după absolvire. Nu mai ai cu cine să intri în competiție pentru că nu ți se dă posibilitatea.
Este un aspect amoral al sistemului, care investește în arhitect șase ani de studii și apoi nu îl utilizează, motiv pentru care destui absolvenți renunță să își mai facă meseria în România.

Desigur, mai sunt și unii tineri arhitecți care nu se dau bătuți, care încearcă să găsească cu perseverență căi pentru a profesa totuși, dar cred că aceste căi sunt limitate de sistemul legislativ, care nu recunoaște concursul, nu-l utilizează. Și oricum, dacă îl organizează, de obicei nu-l respectă după aceea, vezi proiectul de amenajare a Pieței Universității.

Arhitectul tânăr este într-o situație grea și din fericire mai are câteva posibilități – nu spun că eșuează, spun că alege alte direcții – de pildă în publicitate” – explică Șerban Sturdza.

De ce avem nevoie de arhitect când construim

O echipă arhitecți francezi a dat un răspuns clar și convingător la această întrebare; a făcut un studiu și a realizat o statistică despre cum se comportă în timp casele făcute cu arhitect versus casele făcute fără arhitect – spune Șerban Sturdza.
Rezultatele studiului: pe o perioadă de 50 de ani, costurile de exploatare/întreținere ale unei case proiectate de un arhitect sunt mai mici cu 30%. Și asta pentru că un arhitect face lucrurile rațional, pe baza unei experiențe acumulate în școală, dar și prin tradiție.

Casa AIA
Cineva care și-a construit o casă își dă seama, mai târziu, după câțiva ani, că unele lucruri n-ar fi fost făcute dacă nu ar fi fost arhitectul de față în momentele decisive – spune Șerban Sturdza.

Unii se întreabă – odată ce apar atât de mulți specialiști în jurul arhitectului, inginer structurist, proiectant de instalații, manager de proiect etc, mai are ceva de făcut arhitectul? Nu e el înlocuit de o echipă generală?

Nu, nu e înlocuit, deoarece profesia, cu acest „arhi” în denumire, cuprinde toată construcția într-o viziune globală. E ca și cum un om vede mai departe pentru ca este suit pe un deal.

Cineva care și-a construit o casă își dă seama mai târziu, după câțiva ani, că unele lucruri n-ar fi fost făcute dacă nu ar fi fost arhitectul de față în momentele decisive – o dată la început când s-a dat tema de proiectare și a apărut rezolvarea și mai apoi prin ideile care pot apărea pe parcurs și care îmbunătățesc semnificativ proiectul – conchide Șerban Sturdza.

De ce comunitatea Casa AIA e potrivită pentru un tânăr arhitect

arhitect

„Viața tânărului arhitect este dură, comenzile nu se găsesc chiar pe orice drum, iar salariile într-un birou de arhitectură nu sunt nicidecum aproape de ce ne imaginam noi la intrarea în facultate.
Prin proiectul Casa AIA, am construit o comunitate de profesioniști mai relaxați – suntem 20 acum – care pot să își facă meseria.
Nu asigurăm proiecte, ci spațiul potrivit în care arhitecții se pot conecta și lucra împreună. E ca un start-up și funcționează bine. E esențial ca tânăr profesionist să ai alături colegi cu care să te consulți, să ai cui pune o întrebare – spune arhitectul Victor Plăcintă, unul dintre fondatori.

Modelul de lucru în comunitatea noastră este simplu, clar și eficient: când avem nevoie unul de celălalt, ne subcontractăm strict pe proiect. Fiecare și-a găsit nișa și aria de confort: unii fac randări, alții depuneri de dosare la primărie, unii doar desen. Lucrăm de obicei trei-cinci arhitecți la un proiect și negociem prietenește, cu fair play, plata.

Desigur, se poate ca un tânăr arhitect tentat să devină membru al acestui spațiu și să-și dea demisia dintr-un birou, unde este plătit cu 1600-1800 de lei pe lună, să trăiască teama „dacă nu va merge?”.
Dar îi putem aduce argumentul că avem arhitecți membri în comunitate de un an și jumătate și sunt foarte mulțumiți, după ce au muncit șase sau șapte ani într-un birou” – explică arhitectul Victor Plăcintă.

Cum spuneam Casa AIA sunt bineveniți și alți creativi în afară de arhitecți – designeri, specialiști în publicitate sau antreprenori IT.
Spațiul de lucru este unul care inspiră; clădirea care găzduiește comunitatea, Concrete House, creație a arhitectului Bogdan Gyemant Selin, este recunoscută ca emblematică pentru arhitectura contemporană.
Fondatorii sunt deschiși la orice propunere și mai multe informații găsiți pe site, pagina de Facebook, LinkedIn sau la telefon 0735 321 497.
Citește și Cum a apărut ideea Casa AIA.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Close