antivirus

Cum se nasc unele mituri din zona teoriilor conspirației, de genul „omenirea este condusă de reptilieni”?
Una dintre explicații: psihologii spun că atunci când nu avem controlul asupra unor amenințări și ne este frică, suntem înclinați să imaginăm legături și cauzalități fantastice pentru a ne controla anxietatea.

Celebru în acest sens este experimentul colțului străzii, făcut în 1961, când omenirea era înspăimântată de posibilitatea unui război nuclear.
Cercetătorii au plasat un voluntar pe o stradă circulată din SUA și l-au rugat să privească concentrat, timp de un minut, cerul; 4% dintre trecători s-au oprit și ei pentru a se uita în sus.
În a doua fază, psihologii au plasat în același loc un grup de 15 voluntari care se uitau, şi ei, la cer. De data asta, 40% dintre trecători s-au oprit pentru a face același lucru.
Cu cât numărul celor care cred o trăznaie e mai mare, cu atât suntem mai tentați să apreciem că respectiva informație (falsă) e reală. În definitiv, suntem animale sociale, nu?

Avem un exemplu recent: microbuzul unei scriitoare care promova literatura într-un cartier sărac al Bucureștiului a fost perceput de comunitatea respectivă, numeroasă și unită, drept „ambulanța neagră care răpește copii pentru organe”, iar poeta s-a aflat la un pas de a fi linșată.

Mitul „Companiile de software lansează viruși”
Una dintre cele mai fascinante legende urbane încadrabilă ca teorie a conspirației este aceea că producătorii de soluții de securitate IT ar fabrica ei înșiși viruși informatici pe care i-ar răspândi în rețeaua mondială de computere.
Evident, pentru ca ulterior să le propună celor infectați produse antivirus și să-și crească astfel vânzările și profitul.

„E ca și cum ai spune că incendiile sunt provocate de pompieri pentru a-și justifica existența” – explică Bogdan Botezatu, Senior Cybersecurity Analyst Bitdefender.

Dacă ar fi așa, ar fi imposibil să nu se afle
Primele soluții antivirus au fost create în anii 80.
În cei 30 de ani scurși de atunci nu au apărut vreo dovadă sau vreun indiciu cum că vreun mare producător software ar avea ca activitate ocultă lansarea de viruși și malware.
S-ar fi aflat repede.
Concurența între marile companii de securitate IT este teribilă. Astfel că dacă vreuna și-ar fi prins o rivală în offside, nu ar fi stat prea mult pe gânduri pentru a-i distruge reputația.
Codul unui virus nou apărut este analizat cu atenție de zeci de experți în securitate din diverse organizații, care îi caută originile, de unde a pornit și cum s-a răspândit. Eventuale urme care să ducă spre laboratoarele unei companii de software ar fi fatale pentru afacerile acesteia. Plus că unii specialiști migrează de la o companie cybersecurity la alta, iar secretul ar fi imposibil de păstrat.

Și un alt argument anti-teoria conspirației: logic, o companie de securitate ar trebui să creeze protecția față de virusul pe care l-a fabricat înainte de a-l răspândi, pentru că altfel s-ar autoinfecta și ar exista riscul să-i infecteze și pe clienții săi. O astfel de protecție „vizionară” ar stârni imediat suspiciuni și întrebări.

Numărul de amenințări nou apărute este uriaș
Companiile de securitate IT au enorm de lucru, nu e nevoie să-și creeze singure probleme.
De pildă, laboratoarele Bitdefender analizează în 24 de ore între 200.000-500.000 de variante noi de amenințări informatice și viruși. Raportările sunt primite de la parteneri, de la servicii de scanare, de la utilizatorii care au activată opțiunea „trimite feedback”, de la echipamente IT conectate la net.

Explicația acestei hărnicii extraordinare a hackerilor: atacatorii câștigă miliarde de dolari anual, e o activitate extrem de profitabilă și atractivă, astfel că și volumul noilor amenințări informatice crește.

bitdefender
„Piața” de amenințări informatice face mai repede bani (și mult mai mulți) în comparație cu firmele de cybersecurity.
„Dacă luăm ca exemplu Cryptowall, una dintre primele amenințări informatice de tip ransomware, aceasta a adus în buzunarele hackerilor cel puțin 380 de milioane de dolari – răscumpărări adunate de la victime atacurilor prin criptarea fișierelor. O companie de securitate informatică trebuie să fie foarte mare și foarte bună în inovație pentru a avea o astfel de cifră de afaceri” – observă expertul Bogdan Botezatu.

Internet of Things, noi porți pentru atacuri
Activitatea firmelor de cybersecurity a devenit și mai complexă odată cu răspândirea accelerată a echipamentelor casnice conectate la Internet (IoT) de genul camere video IP,  becuri Wi-Fi sau smart speakere.
Aceste echipamente sunt vulnerabile la atacuri. Unele, din construcție, sunt foarte ușor de controlat de la distanță de către atacatori.
Urmează să se conecteze la Internet zeci sau sute de milioane de echipamente industriale, gen roboți, de asemenea vulnerabile la atacuri.
Companiile de securitate IT au noi câmpuri de acțiune, complexe.
De ce și-ar folosi programatorii pentru crearea de noi atacuri când acestea abundă și se vor complica în viitorul imediat?

1 Comment

  1. Argumentele logice si de bun simt nu functioneaza. Un “lasa domne’ ca asa a zis …. aseara la TV” prinde mai bine si este de necombatut!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Close