Unul din cinci copii britanici între 11 și 16 ani vrea să devină influencer online (studiu).
Fie că ai o afacere pe care vrei să o promovezi, fie că lucrezi în comunicare, fie că ești influencer, rândurile acestea te vor interesa, pentru că schimbările care se simt pe o piață matură, cum este Marea Britanie, vor ajunge și la noi. Câteva dintre ideile de mai jos sunt oarecum subînțelese, presupuse, dar este meritul Raconteur Publishing de a le ordona și clarifica.
The Advertising Standards Authority (ASA), instituția de reglementare în domeniul publicității din Marea Britanie, a publicat un ghid de conduită în advertisingul online. Asta și după investigații despre cum duc de nas unii influenceri brandurile (și implicit pe clienții acestora), în privința audienței și a rezultatelor unor campanii.
Vezi aici Influencer’s Cheat Sheet by ASA.
În condițiile acestea, brandurile sunt din ce în ce mai atente cu cine se asociază – spune Stuart Flint, vicepreședinte Verizon Media.
De exemplu, dacă există suspiciuni în rândurile audienței că o promovare online este plătită, iar influencerul ascunde acest lucru, poate suferi și reputația brandului, nu numai a influencerului.
Influencerii activiști. O altă tendință ar putea fi colaborarea mai degrabă cu activiștii apărători ai unor cauze sociale decât cu influencerii „profesioniști”.
Ca argumente: activiștii sunt respectați de adepții lor, de obicei au standarde morale ridicate, astfel că este mai puțin probabil să fie implicați în scandaluri legate de lipsa de transparență. Iar cum loialitatea față de branduri scade, o cale de a o crește este alinierea brandului la valorile consumatorilor.
Un exemplu: Nike care s-a aliat cu jucătorul de fotbal american Colin Kaepernick, cunoscut ca un foarte activ luptător pentru drepturile omului. Iar datorită acestei asocieri, Nike a punctat masiv în timpul recentelor tulburări sociale din SUA.
Microinfluenceri. Brandurile se vor orienta în campanii și către microinfluenceri, cei care au comunități de câteva sute/mii de adepți, dar loiale și foarte bine nișate. Microinfluencerii pot fi profesioniști respectați în diverse domenii, jurnaliști profesioniști, medici etc.
Să lucrezi cu unii influenceri care prezintă câteva milioane de followers este scump și uneori dificil, plus că nu e sigur că unele mesaje promoționale ajung chiar unde trebuie. Majoritatea influencerilor sunt vedete din modeling, fashion sau fitness și nu se potrivesc, evident, cu orice produs sau serviciu.
Influencerul monogam. Adică fidel unor mărci. Un exemplu: dacă o promotoare de cosmetice schimbă des brandurile de creme pentru îngrijirea pielii, și pe care le laudă la fel, audiența începe să se întrebe cât de sinceră este. Tendința ar putea fi ca un influencer să aibă colaborări cu un număr limitat de branduri, și de care chiar să se simtă atașat, dar pe perioade îndelungate. Brandul va deveni mai credibil, chiar dacă promovarea ar putea costa mai mult.
Private influencer. În ultimii ani, consumatorii migrează către platforme private precum Messenger și WhatsApp, unde se simt ocrotiți de agresivitatea advertisingului de pe platformele publice. Aceste rețele private sunt medii potrivite pentru promovare, fie și numai pentru că oamenii tind să se comporte mai sincer. Poate fi dificil pentru un brand să urmărească dacă influencerul angajat își face treaba, dar impactul real al reclamei poate fi semnificativ.
Imagine de NoSufferSociety de la Pixabay
