Pentru că am mai ronțăit odată, din curiozitate, niște greieri uscați cumpărați de un coleg de la o tarabă de snacks-uri în Mexic, n-a fost nicio problemă să încerc și înghețata preparată cu larve ale gândacilor de făină.
La Oslo Innovation Week*, una dintre temele principale a fost „cum și cu ce se va hrăni omenirea în viitor”.
Probleme: creșterea populației (în următorii zece ani se va mai adăuga un miliard la cele 7,3 miliarde de locuitori ai Pământului) și modificarea climei, cu rezultatul deșertificării unor zone imense la ecuator (în Europa, din contră, simulările arată că, dincolo de zona mediteraneană, vremea se va răci accentuat, paradox al încălzirii globale).

Două fete norvegiene, zâmbitoare, prepară în fața noastră înghețata cu toping de larve caramelizate. Mai conține, în afară de ingredientele clasice, cărbune activ de lemn (detoxifiant) și spirulină, o algă care crește din abundență în apele de pe glob.

start-up oslo innovation week

Înghețata este neagră, naturală, fără arome artificiale și E-uri, și de aceea cam insipidă.

oslo innovation week

În fine, pare foarte hrănitoare și consistentă.

Nimic neobișnuit cu înghețata asta, dacă știi obiceiurile culinare ale lumii. Vietnamezii ronțăie tarantule prăjite. La Seul, m-a amenințat cu polonicul o bătrânică furioasă pentru că voiam să-i fotografiez oala în care fierbeau viermi de mătase suculenți. Sud-americanii mănâncă și ei insecte, preparate în fel și chip.
Dar de unde ideea înghețatei care, probabil, v-a creat oarece grețuri?
Insectele sunt pline de proteine și vitamine și produc infinit mai puține gaze cu efect de seră – responsabile de încălzirea globală – decât vitele.
Am zis vite? Povestea care urmează e și mai stranie.

Spune ce-ai mâncat aseară și vedem cu cât ai poluat planeta
Subiectul încălzirii globale este unul controversat, nu mai e nevoie să o spun. Interese economice promovate de politicieni, bine situați și material, și ca poziție de putere, stau la baza ideii că schimbarea climatică nu este produsă de om, prin consum nesăbuit de combustibili fosili și prin activitate industrială. De cealaltă parte, majoritatea savanților spun că da, poluarea produsă de noi încălzește planeta.
Nu e momentul să susțin o parte sau alta, dar dacă vrei să judeci cu capul tău, îți recomand un documentar produs de Scorsese, cu Leonardo DiCaprio, ambasador ONU, în rol (real) de reporter – Before the Flood/Înainte de Potop. Îl difuzează National Geographic și e probabil să-l reia și TVR.
DiCaprio a vizitat locuri în care natura s-a modificat deja indiscutabil (Groelanda, Polul Nord, insule din Pacific) și aduce ca argumente imagini dramatice:

Dar să revenim la vacile noastre
La 10 minute de centru, cu metroul, se află Oslo Science Park, în același campus cu Universitatea. E un uriaș hub în care se nasc și activează vreo 250 de companii norvegiene inovatoare. Clădiri ultramoderne, parcuri, ici-colo câte un grătar care așteaptă antreprenori dornici de relaxare și socializare.
Creativitatea se simte bine aici, dovadă decorațiunile exterioare:

oslo science park oslo innovation week

Oslo Innovation Park a găzduit, în cadrul Oslo Innovation Week, Cutting Edge Festival.
Un festival al ideilor tehnologice și al startup-urilor, și din Norvegia, și din lumea întreagă, venite să caute promovare și finanțare.

Trebuie spus că pentru națiunile scandinave – care și-au rezolvat problemele sociale de bază și și-au educat de mult timp cetățenii să nu arunce pet-uri și pamperșii copiilor pe câmp și în râuri -, poluarea, emisiile de CO2 și încălzirea globală sunt teme cât se poate de serioase. (Un inginer norvegian îmi povestea, trist, că nu mai poate schia cu fiul său în locurile în care la rându-i a fost învățat să schieze de părinți, pentru că acolo zăpada a cam dispărut iarna.)

Poate de aceea eu, venit din Est, n-am înțeles foarte bine care este inovația adusă de unul dintre startup-urile de la Cutting Edge Festival, la care vizitatorii erau buluc. Nu-i nimic, mi s-a explicat.

Ce ați mâncat la cină?
– Doi burgeri, răspund.
Mari?
– Mari.
Hmm. Și cartofi prăjiți?
– Și!
Antreprenorul introduce datele în aplicația de pe laptop și obține rezultatele. Contribuția mea la încălzirea globală, prin consumul de la Burger King, e însemnată. Nu avea nicio importanță că nu mâncasem nimic toată ziua, în afară de înghețata de viermi. Vaca, din a cărei carne au fost gătiți burgerii, a produs o cantitate mare de metan, CO2 etc, înainte de a fi tăiată.

oiw

Pare hazlie o astfel de aplicație prin care oamenii să măsoare propria contribuție la distrugerea Pământului, dar nu e, vedem mai departe.

Carne sintetică de vacă. Sau lapte sintetic?
Ai mâncat pui la cină, aseară?
Vestea proastă pe care o știi probabil: puiul este ieftin în supermarket pentru că a fost crescut artificial. Îndopat cu antibiotice și alte substanțe chimice, înghesuit pentru a nu se mișca, ținut permanent cu lumina aprinsă și la 36 de grade Celsius, puiul atinge 1 kilogram în mai puțin de 40 de zile de când a ieșit din ou.
Un pui crescut natural, eco, ajunge la această greutate în 8-12 luni. Doar că este mult mai scump și, dacă nu ai niște bunici/socri la țară care să crească și să-ți livreze păsări „naturale” 100%, eticheta de „bio” din magazin s-ar putea să fie o păcăleală într-o anumită măsură.
Înainte să te oripileze povestirea următoare, meditează la asta.

Startup-ul Mosameat, prezent la festivalul tech de la Oslo, creează mușchi de vacă în laborator.
Ideea:

mosameat
O vacă crescută în bioreactorul companiei, are nevoie de 1% din terenul necesar unei vaci naturale, produce cu 96% mai puține gaze cu efect de seră și consumă mult mai puțină energie.

Cum se obține mușchiul artificial de vacă? Se recoltează celule (biopsie) de la o vacă adevărată, de rasă, celule care cresc apoi într-un mediu nutritiv:

oiw

Care e explicația pentru care startup-ul  Mosamet a primit finanțări generoase și promite să livreze carne de calitate în câțiva ani? (Urmează să producă și lapte, și ouă, după aceeași metodă.)
Creșterea cererii mondiale de carne de vacă este mare și va continua. E de ajuns ca mare parte din chinezi să ajungă să consume, per capita, pe măsură ce ajung la prosperitate, doar jumătate din cantitatea de carne roșie pe care o mănâncă acum europenii și americanii, pentru ca acest aliment să intre în zona de prețuri de lux. Totodată, vacile cer pășuni, iar asta duce la defrișări. Plus că produc multe gaze cu efect de seră, cum v-am mai plictisit.
Desigur, pentru noi românii, cu o țară care se depopulează și cu pământuri generoase, carnea de vacă s-ar putea să rămână accesibilă în următorii 20-30 de ani. Dar să ne aducem aminte de miliardul de oameni care va apărea în plus în 10 ani. Pe ei îi vizează Mosameat.

Legume pe verticală, la bec
Norvegia importă 70% din legumele și verdețurile pe care le consumă (cam ca România, doar că la ei nu e vorba de lene și dezorganizare, ci de condițiile climatice aspre).
Transportul acestor mărfuri e costisitor și poluant.
Nu e de mirare că unele dintre cele mai apreciate startup-uri sunt cele agrotech, precum BySpire, care dezvoltă tehnologii de creștere pe verticală, în mediu controlat, a legumelor.
În definitiv, și roșiile sau castraveții pe care le cumpăram iarna, n-au văzut pământul real, ci și-au dezvoltat rădăcinile în patul nutritiv artificial și au crescut la lumina led-urilor (dacă zbori deasupra Olandei noaptea, observi hectare întregi de sere luminate a giorno.

oiw

Sper că n-am lăsat impresia vreunei urme de entuziasm față de hrana neobișnuită sau artificială despre care s-a discutat la Oslo. E doar o relatare despre preocupări cât se poate de reale.
În definitiv, nu ne va interzice nimeni să ne creștem hrana prin urban farming (e și asta o tendință) sau la țară.
(Version in english, soon)

The Oslo Innovation Week este o reuniune tradițională, aflată la a 12-a ediție, a peste 10.000 de specialiști din lumea întreagă. Au loc 50 de evenimente, conferințe, workshop-uri, expoziții, pe tema dezvoltării durabile prin tehnologie.  Oslo Innovation Week este organizată de City of Oslo, de Innovation Norway și de Oslo Business Region.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Close