poluare senzori

În iarna lui 2016, patru absolvenți ai Universității Tehnice din Cracovia se antrenau pentru viitoarele maratoane. Cracovia este un oraș foarte frumos, dar destul de poluat. Maratoniștii voiau să își programeze antrenamentele în orele în care poluarea era minimă. Cei câțiva senzori montați de autorități în oraș nu ofereau însă date în timp real.
Așa că cei patru s-au apucat să construiască ei senzori de monitorizare a calității aerului, bazați pe Internet of Things (IoT), capabili să transmită pe orice smartphone, printr-o aplicație, date în timp real despre poluarea din anumite zone ale orașului.
Au reușit să producă senzori de dimensiuni reduse, ușor de instalat de către oricine, care transmit datele in cloud pentru calibrare și interpretare – a explicat Marcin Gnat, PR Manager Airly, la European Innovation Day 2020, eveniment organizat de Huawei la Varșovia.

În patru ani, senzorii Airly au fost instalați în 10.000 de locații din lumea întreagă, din 24 de țări de pe toate continentele, fiind cea mai extinsă rețea de senzori de poluare din lume.
Pe baza algoritmilor de inteligență artificială (AI), rețeaua de senzori oferă prognoze cu acuratețe de 95%, astfel încât locuitorii orașelor să își programeze ieșirile din casă în orele când calitatea aerului este bună.
S-au semnat oficial colaborări cu câteva municipalități importante printre care primăriile din Berlin și Oslo.
Richard Branson (Virgin) a devenit unul dintre investitorii și promotorii proiectului Airly – a anunțat Marcin Gnat.

Și în România rețeaua Airly a ajuns binecunoscută. În București, este singura rețea de monitorizare care oferă date în timp real despre calitatea aerului și alertează locuitorii când nivelurile de poluare sunt ridicate. Astfel, datorită presiunii publice, autoritățile ies din indolență și încearcă să identifice sursele de poluare.
Rețele de senzori Airly sunt un bun exemplu de aplicare în interesul colectivităților a tehnologiilor IoT (culegere de date), AI (calibrare și prelucrare a datelor) și 5G (transmisia de date, în viitor în cantitate imensă).

Studiu Oxford Economics despre impactul economic al Huawei în Europa
În 2019, contribuția Huawei la PIB-ul UE a fost de 2,8 miliarde euro, în creștere anuală cu 11,4% începând cu 2015 – a spus, la același eveniment, Europe Innovation Day 2020, Pete Colling, director Oxford Economics, instituție care a realizat un studiu pe această temă.

125.000 de locuri de muncă din Europa sunt legate de direct sau indirect de activitatea Huawei.
În 2019, grupul chinez avea 13.800 de angajați în Europa, în creștere puternică față de anii anteriori – se mai arată în studiul Oxford Economics.
Huawei, care este al cincilea cel mai mare investitor în cercetare-dezvoltare din lume, a investit peste 1 miliard de euro în ultimii ani în cele 23 de centre europene R&D.
Raportul Oxford Economics complet poate fi consultat aici.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Close