Încă din primii ani de școală ni se inculcă ideea cum că „dacă așa scrie, așa este”. Mai târziu, la maturitate, se poate întâmpla să luăm de bune informații complet false – text, foto, video, doar pentru că ne ating emoțional și corespund convingerilor proprii.
În acest sens, una dintre tehnicile de manipulare prin care suntem intoxicați informațional este Scoaterea din context.
De pildă, o fotografie culeasă de pe internet cu un automobil care arde accidental de la un scurtcircuit ne poate fi prezentată drept o incendiere intențională provocată de manifestanți care au avut, în realitate, o revendicare benignă și au fost pașnici.
Sau, printr-o editare simplă, declarația înregistrată a unei personalități de genul „Sunt de acord cu revendicările, dar nu cu violența manifestanților” poate fi transformată, credibil, în „Sunt de acord cu violența manifestanților”.
Cum orice afirmație scandaloasă are mare potențial de viralizare, mii de oameni pot fi convinși că personalitatea X a incitat la violențe.
Astfel, sunt înrădăcinate în opinia publică convingeri convenabile și utile unor oculți, dar bazate în totalitate pe informații false.
Soluția pentru a nu deveni victime ale dezinformării prin metoda Scoaterii din context este simplă: verificarea informației prin căutare pe internet.
Dacă e vorba de o imagine, folosim Image Search care ne oferă instantaneu o colecție de imagini asemănătoare. Dacă imaginea pe care o bănuim discutabilă apare sporadic pe site-uri obscure și dubioase, sau deloc, e clar că a fost manipulată.
În cazul unei știri, dacă aceasta nu figurează în medii online profesioniste (cotidiene, agenții de presă online), posibilitatea de a fi fabricată este semnificativă.
Aș menționa aici că falsificarea conținutului online text, foto, video nu-și propune întotdeauna propaganda pentru o idee sau alta, ci câștigul bănesc din activități online. O știre falsă despre scheletul unui om uriaș de câțiva metri descoperit într-o peșteră din Apuseni poate aduce „fabricantului” destui bani din trafic încât acesta să lanseze o „fabrică” de astfel de fake-uri.
O a doua metodă de promovare a informațiilor false este cea a Exagerărilor dramatice (Slippery Slope)
Prin această metodă, manipulatorii prezic consecințe majore, adesea dezastruoase, pornind de la un singur gest sau o realitate de moment.
De pildă, un politician ar putea să ne spună că „modificarea acelui paragraf dintr-un proiect de lege ar putea să determine sfârșitul societății democratice”, iar un părinte exigent ar putea să dea un verdict sumbru, dar deloc realist, spunându-i copilului că „dacă nu iei testul de mâine, nu vei intra la facultate și nu o să ai un viitor”.
Metoda exagerării dramatice lucrează tot pe plan emoțional și induce temerile că un pas într-o anumită direcție va conduce către consecințe grave și inevitabile. Aceste argumente nu iau în calcul o analiză critică și complexă a situației.
Cum te poți apăra
Pune-ți un semn de întrebare în cazul în care consecințele speței rezultă în mod inevitabil doar dintr-un singur pas sau o singură situație. Un eveniment este consecința mai multor factori.
Citește și despre alte tehnici de manipulare, precum falsa dihotomie.
Acest text este inspirat de Ghidul de prebunking* (tehnică de creare a rezistenței preventive la dezinformare) conceput de Google (click!) pentru a-i ajuta pe utilizatorii de internet să identifice conținutul online manipulator.
*Prebunkingul se bazează pe munca de pionierat a psihologului social William McGuire despre „teoria inoculării”, începând cu 1960. În anii ce au urmat, teoria și aplicațiile practice ale teoriei inoculării au fost promovate de persoane și instituții din toată lumea, care au testat prebunkingul pe diferite subiecte, de la propaganda legată de ura față de grupuri până la mesaje de sănătate publică.