România va arăta foarte diferit în următorii 20 de ani, pe măsură ce puterea economica, comercială, managerială și politică va trece la Generația Z (cei născuți de la mijlocul anilor 1990 până spre 2010, urmași ai Millennials) – este una dintre concluziile interesante și optimiste ale conferinței What’s in Z for Me, organizată de Human Synergistics*.
Unul dintre invitați, Adrian Stanciu, decan asociat Knowledge and Leadership MSM România, a reamintit că sunt șase dimensiuni care caracterizează cultura unei națiuni, conform profesorului Gert Jan Hofstede: Distanța față de putere, Individualism versus colectivism, Masculin versus feminin, Evitarea incertitudinii, Orientarea pe termen lung și Toleranța.
(Poți testa și tu comparații între țări din acest punct de vedere – click!)
Comparația dintre România și Statele Unite arată așa:
Adrian Stanciu a explicat termenii:
Distanța față de putere – cu cât valoarea acestei componente din grafic este mai mare, cu atât este mai acceptată de către națiune inegalitatea față de putere, concretizată în concentrarea puterii economice și politice la vârf și în faptul că doar unii au acces la putere și alții nu.
Un exemplu excelent de distanță față de putere: când englezii au colonizat Hong Kong le-au explicat noilor supuși că în teritoriu toți vor fi egali în fața legii, indiferent de avere și statut social.
„Și care mai e avantajul de a fi bogat?” – au întrebat nedumeriți chinezii.
Individualism versus colectivism
Individualismul presupune ca individul să fie puțin dependent de ceilalți și să fie convins că de el depinde binele propriu.
Colectiviștii sunt încredințați că binele sau răul vin de la grupul din care fac parte (familia, de pildă).
Exemplu de colectivism: mulți dintre primii europarlamentari români și-a angajat rudele la cabinet, deși respectivele rude nu aveau neapărat competențe – fapt straniu pentru reprezentanții altor țări din UE.
Societățile masculine – trăiesc ca sa muncească, au membri hipercompetitivi, în timp ce filosofia societăților feminine, mai relaxate, este „muncim ca să trăim”.
Evitarea incertitudinii – un scor mare în grafic semnifică tentația de a evita riscurile.
Orientare pe termen lung – societăți care consumă imediat ce produc, versus națiuni mai reținute, preocupate de viitor.
Toleranța – societăți tolerante sunt concentrate pe fericirea, binele și libertățile individului. Prin contrast, societățile mai puțin indulgente nu acordă aceeași importanță libertăților individuale.
De ce sunt importante valorile unei națiuni?
Există o relație statistic semnificativă între valorile unei națiuni și modul cum își construiesc membrii acesteia organizațiile – explică Adrian Stanciu.
Cu rezerva că astfel de statistici conțin medii (iar mediile sunt periculoase în analiza unui fenomen), putem spune că Generația Z are valorile fix pe dos decât cele care apar în dreptul României în graficul de mai sus. Valul acesta vine și va schimba România – spune Adrian Stanciu.
Generația pare exponenta unei alt fel de țări, care seamănă mai mult cu Statele Unite, poate cu Franța, decât cu România noastră.
Sociologic este rar ca o generație să se depărteze radical de valorile sociale în care au crescut.
O posibilă consecință: dacă nu vom ști în următorii ani să lucrăm cu Generația Z, nu o să mai știm să lucrăm cu nimeni în organizație
„De ce?” în loc de „Să trăiți, am înțeles”
În fiecare an, în poliția română intră 3500-4000 de noi angajați, în majoritate din Generația Z.
Dacă în perioada de pre-aderare organizam cursuri de lucru cu calculatorul, acum nu mai e nevoie, pentru că noii veniți sunt digital native.
Chiar sunt nemulțumiți că trebuie să completeze hârtii, deși există computere și smartphone-uri.
Sunt vocali și în loc de a spune „Am înțeles, să trăiți” întreabă „De ce?”.
Și atunci trebuie să ai răbdare să le explici de ce patrularea pe stradă, de pildă, trebuie făcută într-un anumit fel – a completat un alt invitat, Wili Apreutesei, Director în Poliţia Română.
Nu le închideți ușa în nas la prima greșeală
Tinerii Z au acumulat multă informație, multă teorie, dar trebuie ajutați să le integreze în context, iar aici e treaba generației dinainte, Millennials, să-i ajute sa se integreze – este de părere Dan Isai, fondatorul SaladBox.
Sunt foarte dispuși la risc, vor să încerce multe chestii. Un manager trebuie doar să creeze cadrul în care aceștia să experimenteze și să aibă răbdare; dacă i-ai închis ușa la prima greșeală, atunci omori partea de inovație din organizație.
Cele mai bune idei în dezvoltarea de produse noi au venit de la angajați. Ca mecanism de inovație, avem un trainer pe locație care culege idei de la colegi și le poate experimenta.
________________
Auzim că tinerii nu sunt interesati de politica. Aș spune mai degrabă că politicienii nu sunt interesați de tineri.
Dacă ne uităm la măsurile luate în ultima vreme în România, observăm că se adresează mai ales seniorilor – a punctat Florin Talpeș, fondatorul Bitdefender.
(va urma)
Citește și Ce vrea Generația Z? – Primul episod.
___________________________________________________________
*Conferința What’s in Z for Me? – Generația Z și Cultura de Organizație a Viitorului, organizată recent de Human Synergistics, a reunit vorbitori de top și a pornit de la adevărul că trăim un moment unic: în aceeași organizație pot coexista și conlucra până la 5 (cinci!) generații. Fiecare cu bagajele, așteptările, visele și motivațiile proprii.
Probabil că cele mai puține date se știu despre Generația Z, cea mai proaspătă. Ce e destul de clar e că tinerii Generației Z își doresc să lucreze într-o cultură Constructivă (așa cum și noi toți ne dorim) și că vor fi foarte puțin spre deloc dispuși la compromisuri. E un moment cheie, pe care trebuie să învățăm să-l gestionăm și fructificăm exemplar. Cum?
